[muhlisun]

Esti cetatean strain si nu stii care sunt obligatiile si drepturile atle in Romania?
Esti cetatean strain si vrei sa vii in Romania?

Aici poti gasi in general toate informatiile pe care le cauti. Acest ghid este rodul unui proiect sustinut de Uniunea Europeana la care au lucrat mai multe institutii si fundatii.
Dar mai multe detalii le veti afla din ghid.

[muhlisun]

Proiectul
„Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor ţărilor terţe cu
privire la drepturile, obligaţiile precum şi posibilităţile de integrare în societatea
românească”
Decembrie 2009
.
Bun venit în România!
Ghid de informare pentru cetăţenii din
state terţe
.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
6
CUPRI(S
1. I(TRODUCERE.....................................................................
........................................7
2.METODOLOGIE ................................................................................
..............................8
3. ROMÂ(IACADRULGE(ERAL ...............................................................................1
0
3.1. Informaţii generale - cadrul general; norme şi valori fundamentale ale
românilor; convenţii sociale; organizare statală şi cadrul legislativ; gestionarea
imigraţiei în România - instituţii și politici de integrare
3.2. Drepturi şi obligaţii fundamentale
3.3. Integrarea socială - cursurile de limba română şi acomodare culturală;
programe şi activităţi de integrare
4. DREPTULDE ŞEDERE Î( ROMÂ(IA.....................................................................16
4.1. Condiţii generale legate de intrarea pe teritoriul României
4.2. Tipuri de documente eliberate străinilor: vize de intrare şi şedere în România;
permisul de şedere şi cartea de rezident în România
4.3. Reîntregirea familiei
4.4. Cetăţenia română
4.5 Îndepărtarea străinilor
4.6. Alte măsuri
5.MU(CAŞI PROTECŢIASOCIALĂ Î( ROMÂ(IA...............................................24
5.1. Autorizaţiile de muncă: angajarea; detaşarea; desfăşurarea de activităţi
profesionale; desfăşurarea de activităţi economice şi comerciale
5.2. Condiţiile demuncă înRomânia: contractul individual demuncă; detaşarea; salariul;
timpul demuncă şi timpul de odihnă; normele demuncă; sănătatea şi securitatea în
muncă; contracte de drepturi de autor şi convenţii civile (prestări servicii)
5.3. Munca în condiţii ilegale;
5.4. Traficul de persoane
5.5. Soluţionarea conflictelor privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din
contractele individuale de muncă: sprijinul sindicatelor, inspectoratul teritorial
de muncă sau inspecţia muncii, secţiile specializate în conflicte de muncă ale
tribunalelor, Avocatul Poporului
5.6. Protecţia socială: contribuţii, pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
asigurări de sănătate, asigurări de şomaj
5.7. Agenţiile de recrutare a forţei de muncă
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
7
6. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ ................................................................................
.........46
6.1. Educaţie
6.1.1. Înscrierea într-o formă de învăţământ: burse; graficul sistemului educaţional
pe nivele şi şcoli cu predare în limba română; sistemul de notare în şcolile
româneşti; instituţii de învăţământ cu predare în limbi străine; intrarea şi
şederea studenţilor străini în România; cazarea studenţilor în căminele
studenţeşti;
6.1.2. Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor
6.1.3. Învăţarea pe tot parcursul vieţii
6.2. Cultură: câteva repere culturale româneşti; artă, cultură, media, divertisment;
bucătăria românească; tradiţii şi sărbători
7.ALTE DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ..............................................................................54
7.1. Accesul la locuinţe: închirierea unui apartament; cumpărarea unui apartament;
accesarea locuinţelor sociale; înregistrarea utilităţilor; asigurarea locuinţei
7.2. Asistenţa socială
8. TRA(SPORTUL.....................................................................
.......................................57
8.1. Transport local; transport interurban; permise de conducere; preschimbarea
permiselor de conducere
9. FAMILIA.........................................................................
...............................................60
9.1. Naşterea- înregistrarea naşterii; copiii cu unul sau ambii părinţi cetăţeni străini
9.2. Căsătoria – înregistrarea căsătoriei; căsătoria de convenienţă
9.3. Declararea şi înregistrarea decesului
10. FI(A(ŢE ................................................................................
......................................63
10.1. Moneda naţională; conturi bancare; transfer de fonduri în şi din străinătate;
credite; poştă; fiscalitate- taxe şi impozite
11. IMPLICĂ-TE Î( COMU(ITATEATA! ...................................................................65
11.1. Participare la viaţa politică, voluntariat, viaţa asociativă etc.
11.2. Organizaţii non-guvernamentale, non-profit, specializate în asistenţa şi
integrarea străinilor în România
11.3. Organizaţii inter-guvernamentale
11.4. Instituţii şi autorităţi publice, inspectorate/ agenţii/ direcţii judeţene
11.5. Sindicate și patronate
12. A(EXE ……………………………………………………………………………..71
Anexa 1 - Informaţii utile
Anexa 2 - Contractul individual de muncă
Anexa 3 - Legislaţie
Anexa 4 - Abrevieri
Anexa 5 - Fisa Proiectului

[muhlisun]

1. I(TRODUCERE

Dacă sunteţi cetăţean al unui stat terţ şi aţi venit în România pentru a munci, pentru
studii, pentru reunificare familială, în scop de afaceri sau în alte scopuri, acest Ghid de
informare este pentru dumneavoastră – principalul său scop fiind acela este de a vă ghida
pe parcursul primelor interacţiuni cu societatea românească.
Acest material a fost realizat de către ARCA-Forumul Român pentru Refugiaţi şi
Migranţi (ARCA-FRRM) împreună cu Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei - SAH
ROM(ADO SAH ROM) şi Fundaţia Soros România, organizaţii non-guvernamentale care
promovează, fiecare prin propriile sale instrumente, respectarea drepturilor omului într-o
societate liberă, responsabilă şi diversă.

Publicaţia este dedicată, în primul rând, cetăţenilor care vin din state din afara
Europei, străini al căror statut legal este diferit în multe aspecte de cel al cetăţenilor din
Uniunea Europeană sau Spaţiul Economic European.

Obiectivul Ghidului de informare îl reprezintă îmbunătățirea cunoştințelor legate
de drepturile, obligaţiile şi posibilităţile de integrare ale dumneavoastră ca cetăţean străin
cu drept de şedere în România, facilitându-vă participarea activă la viaţa economică, socială
şi culturală a țării gazdă. Prin informaţiile referitoare la drepturile şi obligaţiile aferente,
atribuţiile instituţiilor publice, sistemul de protecţie şi asistenţă socială din România, căile
de soluţionare a plângerilor, formele de asociere, piaţa muncii, servicii de ocupare, sperăm
să contribuim la îmbunătăţirea şanselor dumneavoastră de exercitare efectivă a acestor
drepturi, să prevenim şi să combatem marginalizarea socială şi discriminarea la locul de
muncă, să creştem mobilitatea şi să vă indicăm căi de participare activă la viaţa comunităţii
în care vă aflaţi. De asemenea, prin acest Ghid dorim să contribuim la dezvoltarea unei
relaţii bazate pe încredere şi responsabilitate reciprocă, în speranţa că România va deveni
spaţiul în care să vă puteți simţi ca acasă.

Disponibil în limbile română, engleză, franceză, turcă şi chineză, acest Ghid nu se
poate substitui legislaţiei, însă direcţionează cititorul către surse de informare competente
pe un subiect particular. Deși am făcut tot posibilul pentru ca publicaţia de faţă să ofere
informaţii corecte şi coerente, vă rugăm să luaţi în considerare faptul că legislaţia, numerele
de telefon, adresele, precum şi alte informaţii se pot schimba de la o zi la alta, motiv pentru
care vă sugerăm să vă interesaţi întotdeauna la instituţiile responsabile de aspectele care vă
interesează.

Le mulţumim tuturor celor care ne-au susţinut în acest demers, precum şi celor
care ne-au oferit informaţii utile pentru redactarea materialului de faţă.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!

2. METODOLOGIE
Prezentul ghid de informare este rezultatul eforturilor a trei organizaţii
neguvernamentale:ARCA-Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi,Asociaţia pentru
Dezvoltarea Organizaţiei-SAH ROMşi Fundaţia SOROS România şi reprezintă un rezultat
al proiectului „Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor statelor
terţe (RTT) cu privire la drepturile, obligaţiile şi posibilităţile lor de integrare în societatea
românească.”
Ghidul de informare se adresează în mod direct străinilor din ţări terţe care au un
drept de şedere în România sau care urmează să obţină un astfel de drept în viitor.
Beneficiarii indirecţi ai ghidului de informare sunt: instituţiile statului (în special cele care
au responsabilităţi în domeniul gestionării imigraţiei şi al integrării imigranţilor),
angajatorii, sindicatele, organizaţiile non-guvernamentale, asociaţiile imigranţilor,
ambasadele ţărilor extracomunitare, mass-media şi cetăţeanul român, în general.
Acest material s-a bazat într-o bună măsură pe rezultatele şi recomandările
Raportului de cercetare „Nevoile de informare ale imigranţilor în România”, publicat în
luna noiembrie 2009. Cercetarea de teren s-a desfăşurat în scopul consultării comunităţilor
de imigranţi, a ambasadelor reprezentative pentru comunităţile de imigranţi din România,
precum și a instituţiilor active în domeniul imigraţiei şi integrării imigranţilor. În plus,
elaborarea ghidului de informare a presupus consultarea cu Oficiul Român pentru Imigrări,
în calitatea sa de beneficiar al produsului. Conţinutul şi forma finală de prezentare a ghidului
de informare s-au concretizat în urma unei sesiuni de pretestare cu beneficiarii săi direcţi,
cetăţenii proveniţi din ţări terţe.

Parcurgând materialul de faţă, puteţi găsi informaţii de bază considerate a fi cele
mai relevante pentru un străin nou-sosit în România în vederea gestionării eficiente a
parcursului său de integrare.

Ghidul este organizat pe câteva capitole mari, pentru ca informaţia să fie uşor
accesibilă pentru fiecare dintre domeniile abordate. Astfel, în prima parte sunt prezentate
informaţii generale despre România, valorile fundamentale ale societăţii româneşti,
informaţii referitoare la structura, instituţiile şi legile fundamentale de funcţionare ale
statului român, cadrul de reglementare legislativ şi instituţional în domeniul imigraţiei în
România, programe naţionale de integrare ale imigranţilor, prezentarea drepturilor şi
obligaţiilor fundamentale statuate în legislaţia internaţională şi cea europeană. Celelalte
capitole ale ghidului conţin informaţii specifice cu referire la: dreptul de şedere în România,
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE

munca şi accesul pe piaţa muncii, educaţie şi cultură, serviciile sociale şi medicale,
transport, accesul la locuinţă, familie, finanţe şi fiscalitate, participare la viaţa comunităţii,
având anexate liste cu informaţii şi contacte utile.
Este important să rețineți ca informațiile oferite în prezentul ghid sunt cele valide
în momentul redactării materialului.Avand în vedere dinamismul schimbărilor care survin
în mod constant în mediul social, economic, cultural și în cadrul de reglementare
instituțional și legislativ al României, accentuam faptul că acest Ghid nu reflectă
modificările legislative și procedurale survenite dupa data redăctarii lui. Prin urmare, este
important să accesaţi sursele primare de informaţie actualizată, prin utilizarea contactelor
utile de la finalul materialului.

Ghidul va fi disponibil în format electronic, în limbile română, engleză, franceză,
turcă şi chineză, atât pe site-ul Oficiului Român pentru Imigrări cât şi pe site-urile
organizaţiilor care au participat la redactarea acestuia:
ARCA - Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi

Bucureşti, str.Austrului nr. 23, sector 2, cod 024071, tel: +4021 252 73 57, +40745 076 771,
fax: +4021 252 08 15, e-mail: office@arca.org.ro, www.arca.org.ro
Asociaţia pentru Dezvoltarea Organizaţiei – SAH ROM
Bucureşti, Calea Moşilor nr. 284, bl. 22A, ap. 47, sector 2, cod 020894, tel/fax: +4021 210
71 60, e-mail: adosahrom@starnets.ro, www.adosahrom.ro

Fundaţia Soros România
Bucureşti, str. Căderea Bastiliei nr. 33, sect. 1, cod 010613, tel.: +4021 212 11 01, fax:
+4021 212 10 32, e-mail: info@soros.ro, www.soros.ro
Pentru sugestii şi recomandări în vederea îmbunătăţirii, în viitor, a calităţii
informaţiei acestui ghid adresat străinilor din ţări terţe, vă rugăm să ne contactaţi:
Simina Guga, Coordonator proiect, ARCA, tel. +4021 252 73 57,
simina@arca.org.ro
Răzvan Samoilă, Director Executiv, ARCA, tel. +4021 252 73 57,
office@arca.org.ro
Rodica Novac, Responsabil proiect ADO SAH ROM, tel. +4021 210 71 60,
adosahrom@starnets.ro
Iris Alexe, Responsabil Proiect Fundația Soros România, tel. +4021 212 11 01,
ialexe@soros.ro

[muhlisun]

3. ROMÂ(IA-CADRUL GE(ERAL
3.1. Informaţii generale
România este o ţară situată în sud-estul Europei
Centrale, care se învecinează cu Bulgaria, Serbia,
Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova, fiind
mărginită de Marea Negră în partea de sud-est.
Principalul grup etnic este reprezentat de
români, cu un procent de 89,5 % din totalul populaţiei,
urmat de maghiari, cu un procent de 6,6% din
populaţie. Conform datelor recensământului din 2002,
în România trăiesc 535.250 de Rromi. Alte comunităţi
importante sunt cele ale germanilor, ucrainienilor,
lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor,
bulgarilor, croaţilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor,
polonezilor, italienilor şi armenilor.
Limba oficială a ţării este româna, de origine
latină, cu un număr important de cuvinte şi expresii
slave. În localităţile unde o anumită minoritate etnică
reprezintă mai mult de 20% din populaţie, limba
respectivei minorităţi poate fi utilizată în administraţia
publică şi în sistemul judiciar. Principalele limbi străine
predate în şcolile din România sunt engleza, franceza şi
germana. Viaţa religioasă în România se desfăşoară
conform principiului libertăţii credinţelor religioase.
România este un stat laic, în care se respectă principiul
de secularitate prin care autorităţile publice sunt
obligate la manifestarea neutralităţii faţă de asociaţiile
şi cultele religioase. Conform recensământului din
2002, cea mai mare parte a populaţiei României s-a
declarat ca fiind de confesiune creştin ortodoxă (86,7
%), romano-catolică (4,7 %), protestanţă (3,7 %),
penticostală (1,5 %) şi greco-catolică (0,9 %). De
asemenea, 6.179 de persoane de religie mozaică,
21.349 de atei sau persoane fără religie şi 11.734 de
persoane care nu şi-au declarat religia. În Dobrogea
există şi o minoritate musulmană compusă mai ales din
turci şi tătari.
ROMÂ(IA
Este stat membru al Uniunii
Europene de la 1 ianuarie 2007
Situare: în Europa de sud-est
Fusul orar: Europa de Est (GMT +
2 ore)
Limba oficială: limba română
Forma de guvernământ: republică
Unitate monetară: leu
Populaţia în anul 2002:
21.698.181 locuitori
Clima: temperat-continentală cu
patru anotimpuri
Imnul naţional: Deşteaptă-te
române!
Drapelul României este tricolor;
culorile sunt aşezate vertical, în
ordinea următoare, începând de la
lance: albastru, galben, roşu
Unităţi administrativ-teritoriale:
41 de judeţe plus Municipiul
Bucureşti. Judeţele sunt subdivizate
în oraşe şi comune. Comunele sunt
localităţi rurale.
Cele mai mari oraşe după
numărul de locuitori: Bucureşti
(capitală), Timişoara, Cluj-Napoca,
Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi,
Braşov, Ploieşti, Brăila
Alte aspecte
Unităţile de măsură sunt:
metrul/m sau kilometrul/km
(distanţă), kilogramul/kg (greutarea)
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE

(orme şi valori fundamentale ale românilor.
În societatea românească sunt apreciate, împărtăşite şi promovate valori precum:
toleranţa, generozitatea, educaţia, bunele maniere, sociabilitatea, munca, cinstea,
perseverenţa, ospitalitatea.
 Statul român promovează şi apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,
pluralismul, valorile democraţiei, drepturile minorităţilor, multiculturalismul şi
principiile societăţii deschise - transparenţa, activismul civic, pluralitatea opiniilor
şi intereselor.
 În România se respectă principiul egalităţii dintre femei şi bărbaţi. Aceştia
beneficiază de drepturi şi tratament egal în ceea ce priveşte accesul la educaţie,
piaţa muncii, cultură, viaţă socială, demnităţi publice şi funcţii politice etc.
Convenţii sociale
 În cadrul oricărei interacţiuni cu ceilalţi, se comunică pe un ton civilizat, nonagresiv.
Fiecare interlocutor este aşteptat să-şi termine intervenţia, fără a fi
întrerupt.
 Salutul între bărbaţi este însoţit, deseori, de o strângere de mână.
 Mişcarea verticală a capului (de sus în jos) echivalează cu “Da”, exprimând
acordul. Mişcarea orizontală a capului (de la dreapta la stânga) echivalează cu
“Nu”, exprimând un dezacord.
 Florile se oferă în număr impar.
 Într-o întâlnire, punctualitatea este foarte apreciată. Întârzierile trebuie anunţate.
 Mijloacele publice de transport în comun au prevăzute locuri speciale pentru
bătrâni, bolnavi, femei gravide şi persoane cu copii în braţe.
 În instituţiile statului, interacţiunea între funcţionari şi public se realizează pe un
ton reciproc politicos, ne-provocator şi ne-agresiv.
Organizare statală şi cadrul legislativ
România este o republică democratică, stat de drept, în care respectarea Constituţiei
şi a celorlalte acte normative este obligatorie, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru restul
persoanelor care se află pe teritoriul său.
În România funcţionează principiul separării puterilor în stat – legislativă, executivă
şi judecătorească; puterea legislativă – Parlamentul – reprezintă autoritatea care elaborează
şi adoptă legile. Totodată, ca şi stat-membru al Uniunii Europene, România transpune în
legislaţia internă regulamentele şi directivele comunitare.
Cadrul legislativ este dat prin urmare de:
 reglementările care aparţin dreptului intern, adică de ansamblul normelor juridice
naţionale care se află în vigoare la un moment-dat,
 unele acte aparţinând dreptului internaţional, acelea la care România a aderat sau
pe care le-a ratificat – şi care sunt respectate cu prioritate.
Legea fundamentală a statului român este Constituţia (adoptată în anul 1991 şi
modificată prin referendum în anul 2003). Cu excepţia Constituţiei, cetăţenii români şi cei
străini care se află pe teritoriul României trebuie să respecte actele normative ce
reglementează anumite relaţii sociale sau domenii; aceste acte normative, care se aplică în
diferite domenii, precum regimul străinilor, sancţionarea contravenţiilor, învăţământ,
reglementarea convenţiilor civile, a raporturilor comerciale şi societăţilor comerciale.
Acestea sunt structurate în legi organice, legi ordinare, hotărâri de guvern, ordonanţe şi
ordonanţe de urgenţă, etc.
Pentru domeniile de importanţă deosebită există ansambluri de reglementări,
cuprinse în coduri, precum: CodulMuncii – care tratează raporturile de muncă între angajaţi
şi angajatori; Codul civil, Codul Familiei, Codul Comercial, Codul penal (tratează
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!

Instituţii-membre ale Grupului de coordonare a implementãrii Strategiei naţionale
privind imigraţia
A. din cadrul Ministerul Administrației și Internelor:
a) Oficiul Român pentru Imigrãri; Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; c)
Inspectoratul General al Poliţiei Române; d) Direcţia generală afaceri europene şi relaţii
internaţionale; e) Direcţia generalã Schengen; f) Centrul de cooperare poliţieneascã internaţională;
g) Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane;
B. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe:
a) Direcţia generală afaceri consulare;
C. din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei: a) Departamentul strategie şi
ocupare forţă de muncă; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; c) Autoritatea
Naţionalã pentru Protecţia Drepturilor Copilului; d) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu
Handicap; e) Inspecţia Muncii;
D. din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Inovării: a) Direcţia generalã management
învãţãmânt preuniversitar; Direcţia generalã relaţii internaţionale şi afaceri europene; c)
Departamentul Studenții Internaționali;
E. din cadrul Ministerului Sănătăţii: a) Direcţia generalã politici, strategii şi managementul
calitãţii în sãnãtate;
F. instituţii în subordinea Guvernului: a) Agenţia Română pentru Investiţii Străine; Institutul
Naţional de Statistică;
G. instituţii publice autonome: a) Casa Naţionalã de Asigurări de Sănătate.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE

infracţiunile cu caracter general ce pot fi săvârşite de persoane şi prin care se atentează la
relaţiile sociale de bază, precum şi pedepsele aplicabile), Codul fiscal.
Ca şi cetăţean al unui stat terţ având un drept de şedere în România, ar trebui
să consultaţi:
• Constituţia României;
• O.U.G. nr.194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România;
• O.G. nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o
formă de protecţie sau un drept de şedere în România.
Gestionarea imigraţiei în România – Instituţii și politici de integrare
În România, responsabilitatea pentru gestionarea migraţiei este împărţită între un
număr consistent de instituţii de la nivel central (structuri guvernamentale) şi de la nivel
local (autorităţi ale administraţiei publice locale şi servicii descentralizate). Acestea
colaborează atât între ele, cât şi cu organisme similare din alte state, cu organizaţii
internaţionale şi cu societatea civilă.
În concordanţă cu politicile Uniunii Europene, dar şi cu priorităţile sale la nivel
naţional, statul român a adoptat o Strategie Naţională privind Imigraţia şi un Plan de acţiune
pentru implementarea acesteia. În acelaşi timp, prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state,
anumite prevederi individualizează şi diferenţiază măsurile pe care România le pune în
aplicare pentru resortisanţii ţărilor respective.
Preocuparea statului român faţă de străinii cu drept de şedere în România sau care
vor să dobândească acest drept este tradusă în servicii directe (la ghişeu), cursuri gratuite şi
programe de integrare socială şi culturală, dar şi prin acces liber, contra cost sau conform
legislaţiei – la educaţie şi alte servicii publice (medicale, sociale, financiare).
3.2. Drepturi şi obligaţii fundamentale
În calitate de cetăţean străin aflat legal pe teritoriul României, beneficiaţi de drepturi
şi libertăţi fundamentale, dar aveţi în acelaşi timp câteva obligaţii deosebit de importante.
Prevederile constituţionale, prin interpretarea în concordanţǎ cu pactele internaţionale privind
drepturile omului sunt considerate nerestrictive în funcţie de criteriul cetǎţeniei, ele
aplicându-se şi în favoarea dumneavoastră.
Constituţia României face referire la caracterul democratic şi social al statului,
stabilind totodată că demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare
a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme care sunt
garantate în această ţară.
Prin urmare şi dumneavoastră, ca cetăţean străin, vă sunt acordate anumite drepturi
fundamentale (constituţionale) inalienabile. Vi se recunosc, fără nici o îngrădire: dreptul la
viaţă şi la integritate fizică şi psihică (acesta este şi rămâne unul dintre drepturile
fundamentale ale cetăţeanului, dar şi cel mai important drept natural al omului; în România,
pedeapsa cu moartea este interzisă şi nici o persoană nu poate fi supusă torturii sau unei
pedepse inumane ori degradante), dreptul la libertate individuală şi la siguranţa persoanei,
dreptul la apărare, dreptul la secretul corespondenţei, dreptul la ocrotirea sănătăţii, libertatea
conştiinţei şi libertatea de exprimare, dreptul la unmediu sănătos, etc. În exercitarea anumitor
drepturi trebuie să luaţi în considerare şi anumite aspecte importante precum: aveţi dreptul
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!

fundamental la viaţă intimă, familială şi privată, cu condiţia să nu încălcaţi drepturile şi
libertăţile celorlalţi, ordinea publică sau bunele moravuri; totodată, ca cetăţean străin aveţi
dreptul la muncă, însă cu aplicarea prevederilor legale privind autorizaţia de muncă. De
asemenea, în anumite condiţii, puteţi beneficia de libertatea întrunirilor, de dreptul la
asociere, la învăţătură etc.
În calitate de cetăţean străin, nu puteţi exercita acele drepturi exclusiv politice –
respectiv dreptul de vot sau dreptul de a fi ales.
Potrivit Constituţiei, obligaţiile dumneavoastră fundamentale sunt reprezentate de
plata contribuţiilor financiare (taxe şi impozite) şi de exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
cu bună-credinţă, fără a încălca drepturile şi libertăţile altora.
Desigur, camembru al comunităţii aveţi drepturi specifice situaţiei dumneavoastră, dar
şi alte obligaţii, precum respectarea ordinii şi liniştii publice, a bunelor moravuri şi, în special,
respectarea legislaţiei în vigoare, pe întreaga perioadă în care vă aflaţi pe teritoriul României.
Toate prevederile constituţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale
recunoscute în România sunt interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală
a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte iar, în cazul
în care există neconcordanţe între pactele sau tratatele privitoare la drepturile internaţionale
şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care
legislaţia internă cuprinde dispoziţii mai favorabile.
3.3 Integrarea socială
În România, politicile de integrare, ca parte constitutivă a politicilor de imigrație,
sunt implementate printr-un cadru legislativ şi instituţional prin care se asigură servicii și se
dezvoltă programe de integrare pentru străini, la nivel central și local.Astfel, prin dispoziţiile
OG nr. 44/2004 se urmăreşte facilitarea integrării sociale a persoanelor care au dobândit o
formǎ de protecţie în România şi a străinilor care au dobândit un drept de şedere în România.
Integrarea socială este produsul final al unui proces multi-dimesional şi continuu, de
„participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere
în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, în vederea
prevenirii şi combaterii marginalizării sociale, respectiv în vederea adaptării la condiţiile
societăţii româneşti”. Integrarea socialǎ presupune realizarea a patru dimensiuni: cea
culturală (care se referă la nivelul de cunoaştere al limbii române, timpul petrecut în
România, asimilarea valorilor de cultură, civilizaţie etc.), cea socială (evaluată prin existenţa
prietenilor, căsătoriile mixte, atitudinea nediscriminatorie), cea economică (cuantificată prin
posibilitatea de acces la piaţa muncii, locuinţe, educaţie, îngrijirea sănătăţii şi alte servicii),
dar şi aceea a opiniei publice (concretizată prin opinia despre străini, reprezentări sociale,
prezenţa sau absenţa unor stereotipuri şi prejudecăţi etc.).
Un străin parcurge cu succes procesul de integrare în societatea gazdă dacă: obţine
rezultate „vizibile public” și echivalente cu cele obţinute de cetăţenii stratului respectiv în
domenii precum angajare, locuinţă, educaţie, sănătate; dacă menţine legături sociale cu
membrii comunităţii cu care se identifică, cu cei ai societăţii gazdă şi cu instituţii ale statului
şi dispune de suficiente cunoştinţe de limbă şi cultură încât să se poată simţi în siguranţă şi
să îşi perceapă situaţia ca fiind stabilă şi similară cu a unui cetăţean al ţării gazdă, fiind astfel
încurajat să dobândească cetăţenia ţării gazdă.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE

Cursurile de limba română şi acomodare culturală
 Dacă aţi obţinut un drept de şedere în România puteţi beneficia, la cerere şi gratuit,
o singură dată, de cursuri de învăţare a limbii române şi de sesiuni de acomodare culturală,
care se înscriu în strategia statului român de integrare socială a RTT.
 Fiecare persoană adultă, participantă în programul de integrare, poate beneficia
săptămânal de două sesiuni de acomodare culturală de câte două ore fiecare, desfăşurate în
conformitate cu un plan individual.
 Cursurile se realizează, la cerere, în spaţii ale MECI sau ORI, acestea fiind de
obicei centrele de cazare şi proceduri de azil sau anumite școli/licee. Cursurile încep de
regulă în luna septembrie, înscrierile făcîndu-se cu câteva săptămâni înainte la sediul ORI
din localitatea/judeţul dumneavoastră.
Pentru mai multe informaţii şi pentru înscrierea la aceste cursuri puteţi contacta
birourile teritoriale ale ORI din localitatea dumneavoastră
http://ori.mai.gov.r...e-Integrare/112
http://ori.mai.gov.r...ro/Educatie/117
PROGRAME ŞI ACTIVITĂŢI DE I(TEGRARE
Ne dorim ca în acest ghid să găsiți informaţii utile pentru acomodarea
dumneavoastră în România, pentru înţelegerea situaţiei dumneavoastră de aici, a drepturilor
de care beneficiaţi şi obligaţiilor care vă revin, şi – de ce nu – cunoştinţe care să vă ajute la
începutul procesului complex al integrării.

[muhlisun]

4. DREPTUL DE ȘEDERE Î( ROMÂ(IA
Indiferent care este motivul pentru care doriţi să veniţi în România şi de perioada pe care
întenționați să o petreceţi aici, trebuie să ştiţi că legalizarea şederii dumneavoastră reprezintă
primul pas spre accesarea altor drepturi şi oportunităţi.
Legea română face diferenţa între cetăţenii proveniţi din ţări membre ale Uniunii
Europene (UE) sau ale Spaţiului Economic European (SEE) împreună cu membrii de
familie ai acestora, şi cetăţenii proveniţi din ţări terţe.
Legea care reglementează regimul străinilor în România, OUG 194/2002 este accesibilă
în limba română şi engleză pe site-ul ORI www.ori.mai.gov.ro.
4.1. Condiţii generale legate de intrarea pe teritoriul României
 Pentru a putea intra în România aveţi nevoie de:
 paşaport sau alt document de trecere a frontierei acceptat de statul român
 viză, permis de şedere sau carte de rezident (dacă este cazul)
 garanţii: documente care atestă mijloacele materiale de întreţinere (bani, vouchere,
etc.) sau biletul de transport care atestă tranzitarea sau părăsirea ţării la sfârşitul
valabilităţii vizei (dacă este cazul)
 Intrarea pe teritoriul României vă poate fi refuzată atunci când:
 aveţi interdicţie de intrare pe teritoriul României sau aţi fost declarat indezirabil
(anterior)
 sunteţi considerat a reprezenta un pericol pentru securitatea națională, ordinea, morala
sau sănătatea publică
 După intrarea în România aveţi următoarele obligaţii:
 Anunţarea şederii la o Secţie de Poliţie sau la biroul teritorial ORI din localitatea în
care vă aflaţi în termen de 3 zile de la data intrării
 Anunţarea la ORI a schimbărilor situaţiei personale (schimbarea cetăţeniei, căsătorie,
divorţ, deces al unui membru de familie, naşterea unui copil etc.), a schimbărilor
legate de muncă şi adresă, sau a pierderii/schimbării documentului de trecere a
frontierei de stat sau a permisului de şedere.
4.2. Tipuri de documente eliberate străinilor
 Vize de intrare şi şedere în România
Majoritatea persoanelor provenite din ţări terţe au nevoie de o viză pentru a putea intra
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE

pe teritoriul României, însă există şi excepţii pentru cetăţenii anumitor ţări care au semnate
acorduri în acest sens cu România.
Înainte de a veni în România, verificaţi dacă aveţi nevoie de o viză de intrare/şedere pe
http://www.mae.ro/po...0_Anexa1_ro.pdf
(u aveţi nevoie de viză dacă
- aveţi un permis de şedere în UE/SEE ca membru de familie al unui cetăţean UE/SEE
- aveţi un permis de şedere permanentă într-un stat UE/SEE
- aveţi o viză Schengen valabilă, caz în care puteţi tranzita România pentru maxim 5 zile.
 Viza poate fi obţinută de la orice ambasadă sau consulat al României din străinătate
şi, doar în cazuri excepţionale, de la Poliţia de Frontieră. Aceasta vă permite intrarea
în România numai dacă nu există alte motive întemeiate, precum cele enunţate
anterior, pentru care să puteţi primi un răspuns negativ în momentul intrării în ţară.
 Valabilitatea paşaportului în care este aplicată viza trebuie să fie cu minim 3 luni mai
mare decât valabilitatea vizei.
 Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoţită de documente care să justifice scopul
şi condiţiile călătoriei, dovada mijloacelor de întreţinere pe perioada şederii, dovada
asigurării medicale, taxe etc. De regulă, aveţi nevoie de o invitaţie din partea unei
persoane fizice sau juridice din România, iar în unele cazuri invitaţia trebuie avizată
de către ORI. Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de o astfel de invitație:
http://ori.mai.gov.r...sta%20state.pdf
 Refuzul acordării vizei se face în cazul în care nu îndepliniţi cerinţele pentru acordare
a vizei, aţi depăşit anterior termenul de şedere în baza unei alte vize, există motive să
se considere că viza este solicitată în scopul imigrării ilegale etc.
 Anularea/revocarea vizei se face în cazul în care se demonstrează că documentele în
baza cărora aţi solicitat viza erau false, dacă aţi încălcat reglementările vamale sau pe
cele ale frontierei de stat, dacă aţi fost declarat indezirabil sau dacă nu aţi respectat
scopul declarat al şederii.
Informaţii detaliate despre vizele de intrare în România:
http://www.mae.ro/in...i...lnk=4&cat=5
şi în OUG nr.194/2002
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!

Tipuri de vize Tranzit
aeroportuar
(A)
Tranzit
(
Scurtă şedere
©
Lungă şedere
(D)
Scopul
călătoriei
Tranzit Tranzitarea
unei ţări
Misiune diplomatică, turism,
vizită, afaceri, transport,
activităţi sportive, culturale,
ştiinţifice, umanitare
Activităţi economice
(D/AE), activităţi
comerciale (D/AC),
activităţi profesionale
(D/AP), angajare în
muncă (D/AM), studii
(D/SD), reîntregirea
familiei (D/VF), activităţi
religioase sau umanitare
(D/RU), activităţi de
cercetare ştiinţifică
(D/CS), viza diplomatică
şi viza de serviciu (DS),
alte scopuri (D/AS).
Intrări Una Una/Multiple Una/Multiple Una/Multiple
Valabilitate/
Condiţionări
Înscrise pe
document
Înscrise pe
document
Se acordă pentru maxim 6
luni, cu posibilitatea de a avea
o şedere continuă sau
întreruptă pe teritoriul
României, de maxim 90 de
zile.
Se acordă pe o perioadă
de un an cu posibilitatea
de a avea o şedere
continuă sau întreruptă în
România de maxim 90 de
zile.
Prelungire Nu se
prelungeşte
Nu se
prelungeşte
Nu se prelungeşte. Nu vă
permite solicitarea unui
permis de şedere.
Poate fi prelungită în
cazul în care scopul
şederii rămâne acelaşi. În
baza acesteia se poate
obţine un permis de
şedere.
Observaţii Obligatorie
p e n t r u
c e t ă ţ e n i i
a n u m i t o r
ţări.
Durata unui
tranzit este de
maxim 5 zile.
Scopul pentru care a fost
obţinută nu poate fi modificat.
Scopul pentru care a fost
obţinută nu poate fi
modificat. În caz contrar,
este necesară părăsirea
ţării şi aplicarea pentru o
nouă viză.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE

 Permisul de şedere şi cartea de rezident în România
 Pentru a putea obţine un permis de şedere sau o carte de rezidenţă (temporară sau
permanentă) trebuie să depuneţi la sediul teritorial al ORI o cerere însoţită de
documentele doveditoare cerute şi afişate la avizierul de la sediul instituţiei.
 Aveţi obligaţia de a înştiinţa ORI de fiecare dată când în situaţia personală
intervin modificări (nume, prenume, cetăţenia, adresa) sau în cazul în care v-aţi
pierdut/v-a fost furat documentul care atestă şederea.
 În urma depunerii dosarului, solicitantul va primi un răspuns de la ORI în
termenul prevăzut de lege. În cazul unui refuz, acesta va fi motivat în scris
solicitantului.
Primul permis de şedere sau prima carte de rezident pe teritoriul României va
conţine un cod numeric personal (CNP) format din 13 cifre. Acesta vă este acordat o singură
dată, indiferent de numărul intrărilor sau de durata perioadei pe care o petreceţi în România,
fiind transpus pe toate documentele de şedere temporară sau permanentă pe care le veţi
obţine în viitor. Codul numeric personal reprezintă un număr semnificativ ce
individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele
informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică. Codul numeric personal
se înscrie în actele şi certificatele de stare civilă şi se preia în celelalte acte cu caracter
oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi în Registrul permanent de evidenţă
a populaţiei. Deci acest cod este înscris pe carnetul dumneavoastră de conducere (dacă laţi
obţinut în România), în contractul individual de muncă, în contractele de asigurare, de
închiriere, pe actele de deschidere ale unui cont în bancă, pe fişa medicală sau în evidenţele
sistemului de asigurări sociale. Acest cod va fi schimbat doar în cazul în care obţineţi
cetăţenia română.
Permisul de şedere face dovada identităţii dumneavoastră, a adresei de
reşedinţă sau de domiciliu pe teritoriul României şi atestă existenţa dreptului de şedere
în România, precum şi durata şi scopul pentru care v-a fost acordat acest drept. Aveţi
obligaţia de a avea în permanenţă asupra dumneavoastră acest document, de a nu-l
înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori vă este
solicitat.
 Permisul de şedere temporară
 Acordarea: permisul poate fi obţinut de cei care au intrat în România fără viză
sau în baza unei vize de lungă şedere, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii: deţin un document de călătorie valabil, solicită permisul de şedere în
acelaşi scop în care obţinuseră anterior viza de lungă şedere, au respectat anterior
scopul pentru care le fusese acordată şederea, deţineau asigurare socială de
sănătate, fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit.
 Scopul şederii (informaţie menţionată pe permis): activităţi economice,
profesionale şi comerciale, muncă, studii, reîntregirea familiei, activităţi
umanitare sau religioase etc.
 Prelungirea permisului se face prin depunerea unei cereri şi a documentelor
cerute (afişate la avizierul ORI) cu minim 30 zile înainte de expirarea vizei sau
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!

a permisului de şedere anterior. Trebuie să aveţi în vedere faptul că puteţi fi
chemat la interviu.
 Durata prelungirii: 1-5 ani
 Cei care deţin un permis de şedere temporară în scop de studii au permisiunea de
a lucra în limita a 4 ore/zi însă trebuie să obţină o autorizaţie de muncă.
 Permisul de şedere permanentă
 Acordare: puteţi solicita permisul de şedere permanentă dacă aveţi un drept de
şedere temporară şi dacă nu sunteţi student, solicitant de azil, beneficiar al unei
forme de protecţie acordată de către statul român, titular al unei vize diplomatice
sau de serviciu.
 Condiţii: să fi avut o şedere legală şi continuă de minim 5 ani pe teritoriul
României (să nu fi lipsit mai mult de 6 luni consecutive sau 10 luni în total), să
faceţi dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului mimim net pe
economie, să aveţi asigurare socială de sănătate, să faceţi dovada deţinerii legale
a spaţiului de locuit, să cunoaşteţi limba română la nivel satisfăcător, să nu
reprezentaţi un pericol pentru siguranţa naţională. Perioada studiilor se calculează
la jumătate din durata şederii.
 Procedură: În momentul întregistrării dosarului, veţi susţine un interviu pentru
stabilirea nivelului de cunoaştere a limbii române. În cazul unui răspuns negativ,
acesta vă va fi comunicat şi justificat în scris la adresa înscrisă pe cerere.
 Minorilor care au un părinte cu şedere permanentă li se poate oferi acest statut
automat, cu acordul ambilor părinţi.
 Valabilitate: Permisul se eliberează pe o perioadă de 5 ani, putând fi prelungit
ulterior.
 Beneficii: acces liber pe piaţa forţei de muncă, acces la toate formele de
învăţământ şi pregătire profesională, securitate socială, asistenţă şi protecţie
socială, posibilitatea de a călători în afara ţării în acelaşi regim ca şi cetăţenii
români, echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, asistenţa de sănătate
publică; libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţa la o organizaţie sindicală sau
profesională etc.
 Anulare sau revocare: dacă obţineţi un drept de şedere permanentă pe teritoriul
altui stat, dacă lipsiţi de pe teritoriul României mai mult de 12 luni consecutive,
timp în care nu aţi avut un drept de şedere în alt stat membru UE sau dacă aţi lipsit
mai mult de 6 ani consecutivi chiar dacă aţi avut un drept de şedere temporară
într-un alt stat UE.
Informaţii suplimentare puteţi obţine de pe site-ul ORI
http://ori.mai.gov.r...Cetateni%20non-
UE/click%2012permanenta.pdf
 Cartea de rezidenţă ca membru de familie al unui cetăţean român
 se acordă membrilor de familie ai cetăţenilor români după efectuarea verificărilor
de rigoare din partea ORI. Acestea pot consta în: verificarea documentelor care
atestă legătura stabilă dintre parteneri, vizite la domiciliu, interviu etc.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE

 Tipuri: temporară (acordată pe o perioadă de 6 luni – 5 ani) sau permanentă
(acordată pe o perioadă de 10 ani)
 Beneficii: acces liber pe piaţa forţei de muncă, acces la toate formele de
învăţământ şi pregătire profesională, securitate socială, asistenţă şi protecţie
socială, posibilitatea de a călători în afara ţării fără viză împreună cu soţul/soţia
(rezidenţă temporară) sau neînsoţiţi (rezidenţă permanentă)
 Rezidenţa permanentă se solicită în aceleaşi condiţii ca şi şederea permanentă.
 Ambele tipuri de carte de rezidenţă pot fi reînnoite succesiv.
4.3. Reîntregirea familiei
Plecând de la premisa conform căreia orice persoană care are un drept de şedere
temporară în România poate aplica în viitor pentru obţinerea unui drept de şedere
permanentă, reunificarea familiei reprezintă un drept fundamental de care puteţi beneficia
pentru o mai bună integrare în societatea românească.
Condiţii:
 Dacă aveţi un drept de şedere temporară valabil minim un an sau şedere
permanentă puteţi solicita reîntregirea familiei pentru: soţ/soţie, copii minori
aflaţi în întreţinere şi, în cazuri excepţionale şi pentru alte rude de gradul I.
 Dacă sunteţi titularul unui permis de şedere pentru studii, puteţi solicita
reîntregirea familiei pentru soţ/soţie şi copii minori numai în cazul în care
căsătoria a fost încheiată anterior obţinerii dreptului de şedere.
 Dacă aveţi un permis de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare
ştiinţifică puteţi solicita reîntregirea familiei, chiar dacă dreptul de şedere este
mai mic de 1 an de zile.
 Solicitarea se depune la sediul ORI împreună cu o serie de documente
doveditoare precum: certificatul de căsătorie, dovada mijloacelor de întreţinere
şi a asigurărilor de sănătate etc. Cererea va fi analizată, urmând ca solicitantul să
primească în scris un răspuns.
Informaţii detaliate despre procedura de reîntregire a familiei:
http://ori.mai.gov.r...REA-FAMILIEI/75
4.4. Cetăţenia Română
Se acordă la cerere străinilor care fac dovada că domiciliază legal pe teritoriul
României de minim 8 ani sau de minim 5 ani (în cazul în care sunt căsătoriţi cu cetăţeni
români) şi că dispun de mijloace materiale pentru a se întreţine.
Pentru a obţine cetăţenia română va trebui să promovaţi anumite teste de verificare a
cunoştinţelor de limba română, istorie, geografie precum şi referitoare la Constituţia României.
Cererile pentru dobândirea/redobândirea cetăţeniei, împreună cu o serie de
documente doveditoare se depun la biroul Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului
Justiţiei.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!

Mai multe informaţii puteţi obţine de la Ministerul Justiţiei sau de pe site-ul
http://www.just.ro/S...despreCet%C4%83
%C5%A3enie/tabid/540/Default.aspx

[muhlisun]

4.5. Îndepărtarea străinilor
Îndepărtarea de pe teritoriul României reprezintă o măsură luată de către statul
român și vizează anumite categorii de persoane care: se află în imposibilitatea de a-şi
prelungi şederea, au primit un răspuns final negativ la solicitarea de azil, au fost declaraţi
indezirabili, au comis infracţiuni pentru care li s-a anulat dreptul de şedere etc.
Decizia de returnare
- ordin de părăsire a ţării
neînsoţit în termen de 15-90
zile (după caz) de la eliberarea
hotărârii
Îndepărtarea sub escortă
se aplică pentru străinii care:
nu au părăsit ţara la termenul
de expirare a deciziei de
returnare, au trecut ilegal
frontiera de stat, au fost
declaraţi indezirabili,
împotriva lor a fost dispusă
măsura de expulzare.
Returnarea voluntară umanitar
asistată se aplică acelora care
nu au sau nu mai au un drept
de şedere legală în România şi
nu dispun de mijloace proprii
pentru a se întoarce în ţara de
origine.
Expulzarea
Este emisă de către ORI atât la solicitarea străinului
căruia i-a expirat dreptul de şedere cât şi la constatarea
unei şederi fără documente legale pe teritoriul României.
Poate fi contestată în termen de 10 zile de la data
comunicării la Curtea de Apel în a cărei rază de
competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis
decizia de returnare.
http://ori.mai.gov.r...ia-dereturnare/
85
- Nu puteţi solicita repatrierea dacă aţi beneficiat anterior
de acest program, dacă aţi primit un ordin de expulzare
sau dacă aţi fost declarat indezirabil.
- Nu veţi fi escortat până în ţara de origine, iar pe
paşaportul dvs. nu vor exista menţiuni referitoare la
repatriere.
http://ori.mai.gov.r...ile/Cetateni%20
non-UE/indepartarea%20sub%20escorta2.pdf
- Presupune însoţirea străinului de către personal al
ORI până la graniţă, până într-o ţară de tranzit sau până
la destinaţie.
- Se realizează în baza acordurilor de readmisie pe care
România le-a încheiat cu state terţe.
-Poate fi contestată la Curtea de Apel în termen de 3
zile de la data comunicării.
http://ori.mai.gov.r...nareavoluntara-
umanitar-asistata/80
Se poate dispune împotriva străinilor care au săvârşit
infracţiuni pe teritoriul României (conform Codului
Penal). Până la punerea în aplicare a expulzării, străinul
poate fi luat în custodie publică.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
24
Tolerarea rămânerii pe
teritoriul României se acordă
acelora care din motive
obiective nu pot părăsi
teritoriul ţării la expirarea
dreptului de şedere.
Interzicerea intrării pe
teritoriul României poate fi
dispusă de către ORI
concomitent cu emiterea
deciziei de returnare sau de
expulzare.
- Se acordă pe perioade de până la 6 luni cu posiblitate de
prelungire cu perioade de 6 luni, până la dispariţia
cauzelor.
- Nu vă permite să vă deplasaţi în afara ariei teritoriale a
formaţiunii ORI care v-a acordat tolerarea şi vă impune
o serie de obligaţii.
http://ori.mai.gov.r...ro/Tolerarea/89
- Se acordă pe o perioadă determinată (în funcţie de caz)
şi se comunică persoanei în scris, împreună cu motivele
care au stat la baza acestei hotărâri.
- Poate fi contestată în scris, în maxim 10 zile la Curtea
de Apel.
http://ori.mai.gov.r...ctii-deintrare/
168

[muhlisun]

5. MU(CA ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ Î(
ROMÂ(IA
5.1. Autorizaţiile de muncă
Există mai multe modalităţi prin care dumneavoastră puteţi lucra în România: ca
angajat, ca detaşat din terţe state, ca liber profesionist sau ca antreprenor.
5.1.1. Angajarea
În situaţia în care aţi venit în România ca lucrător permanent, stagiar, sezonier
sau transfrontalier, mai întâi trebuie să obţineţi autorizaţia de muncă, apoi viza de
lungă şedere pentru angajare şi în cele din urmă permisul de şedere.
Pentru a fi angajat, trebuie să:
a) îndepliniţi condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţă în activitate
şi autorizare, solicitate de angajator potrivit legislaţiei în vigoare;
faceţi dovada faptului că sunteţi apt din punct de vedere medical să desfăşuraţi
activitatea respectivă şi nu aveţi antecedente penale care să fie incompatibile cu
activitatea pe care o desfăşuraţi sau urmează să o desfăşuraţi pe teritoriul
României.
c) vă încadraţi în contingentul anual aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Pentru a desfăşura o activitate în România aveţi nevoie de viză de lungă şedere şi
de autorizaţie de muncă. Autorizaţia de muncă este documentul oficial care dă dreptul
titularului să fie încadrat în muncă sau detaşat în România, la un singur angajator.
(u aveţi nevoie de autorizaţie de muncă dacă:
 aveţi dreptul de şedere permanentă pe teritoriul României,
 aţi dobândit o formă de protecţie în România,
 sunteţi membru de familie al unui cetăţean român,
 dacă proveniţi din ţări cu care România are încheiate acorduri, convenţii sau
înţelegeri bilaterale cu privire la accesul pe piaţa muncii,
 dacă desfăşuraţi activităţi didactice, ştiinţifice, culturale sau alte activităţi
specifice cu caracter temporar, în baza unor acorduri bilaterale sau în baza unui
drept de şedere,
 dacă urmează să desfăşuraţi activităţi temporare solicitate de organe ale
administraţiei publice sau autorităţi administrative din România,
 dacă sunteţi şefi de filială, reprezentanţă sau sucursală pe teritoriul României ai
unei companii cu sediul în străinătate.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
26
Autorizaţia de muncă este necesară pentru obţinerea vizei de lungă şedere pentru
angajare în muncă sau, după caz, a permisului de şedere în scop de muncă. Autorizaţia de
muncă este eliberată de către ORI pe numele dumneavoastră, la cererea angajatorului.
Dumneavoastră trebuie să păstraţi autorizaţia de muncă. Pentru a face dovada legalităţii
încadrării dumneavoastră în muncă angajatorul trebuie să deţină o copie legalizată a
autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, după caz.
Tipurile de autorizaţii de muncă care pot fi acordate străinilor sunt următoarele:
Autorizaţia de muncă pentru lucrătorii permanenţi
Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe baza contractului individual de
muncă încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, la o singură persoană
fizică sau juridică din România ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din
România a unei firme străine.
Autorizaţia de muncă pentru lucrătorii sezonieri
Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe teritoriul României pentru o
perioadă de cel mult 6 luni într-un interval de 12 luni, neputând fi prelungit în
vederea ocupării unui loc de muncă de altă natură.
Autorizaţia de muncă pentru lucrătorii stagiari
Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe teritoriul României pentru
efectuarea unui stagiu în vederea obţinerii unei calificări profesionale.
Autorizaţia de muncă pentru sportivi
Dă dreptul sportivilor profesionişti să fie încadraţi în muncă la un singur angajator
român, al cărui obiect principal de activitate îl constituie desfăşurarea de activităţi
sportive, pe o perioadă de cel mult 12 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi
intervale de până la 12 luni.
Autorizaţia de muncă nominală
Dă dreptul titularului să presteze activităţi sezoniere, dacă acesta a desfăşurat
anterior activităţi în baza unei autorizaţii de muncă pentru lucrătorii sezonieri, la
acelaşi angajator de pe teritoriul României, şi a respectat obligaţia de a părăsi
teritoriul României la expirarea duratei contractului individual de muncă anterior,
potrivit condiţiilor impuse prin lege.
Autorizaţia de muncă pentru lucrătorii transfrontalieri
Dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe baza contractului individual de
muncă pe o perioadă de cel mult 12 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi intervale
de până la 12 luni, la o singură persoană fizică sau juridică din România ori la o
reprezentanţă, sucursală sau filială din România a unei persoane juridice cu sediul
în străinătate, dacă se întoarce în fiecare zi sau cel puţin o dată pe săptămână în zona
de frontieră a unui stat vecin cu România, în care îşi are domiciliul şi al cărui
cetăţean este.
Dacă beneficiaţi de drept de şedere temporară în scop de studii şi doriţi
încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu jumătate de normă
(maximum 4 ore pe zi), aveţi nevoie de autorizaţie de muncă. (u veţi primi un permis
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
27
de şedere în scop de muncă ci veţi continua să staţi legal în baza permisului de muncă
în scop de studii.
Autorizaţia de muncă este obţinută de la ORI de către angajator (persoană fizică sau
juridică), care vă poate solicita următoarele documente:
a) curriculum vitae, care să conţină şi declaraţia dumneavoastră pe propria răspundere
că nu aveţi antecedente penale, că sunteţi apt din punct de vedere medical pentru
a fi încadrat în muncă şi că aveţi cunoştinţe minime de limba română;
atestatul de recunoaştere a studiilor necesare ocupării funcţiei pentru care se
solicită eliberarea autorizaţiei de muncă, eliberat de MECI, în condiţiile
prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diploma de studii eliberată de instituţii
de învăţământ acreditate în România;
c) copiile documentelor care atestă pregătirea dumneavoastră profesională sau,
după caz, care atestă experienţa dumneavoastră profesională, traduse şi
supralegalizate în condiţiile legii;
d) copia documentului dumneavoastră de trecere a frontierei, valabil.
e) două fotografii tip 3/4.
Condiţiile privind solicitarea autorizaţiei de muncă, analizarea cererii şi
eliberarea acestui document sunt detaliate în O.U.G. nr. 56/2007. Mai multe detalii
pot fi găsite pe pagina de web a ORI, la adresa:
http://ori.mai.gov.r...ina/ro/Munca/73 .
Autorizaţia de muncă se anulează de ORI în termen de 5 zile lucrătoare de la:
 solicitarea angajatorului, ca urmare a încetării din iniţiativa sa a raportului de
muncă cu străinul sau în cazul încetării contractului individual de muncă ca
urmare a acordului părţilor;
 solicitarea dumneavoastră, ca urmare a încetării raportului de muncă din iniţiativa
dumneavoastră.
În situaţia în care autorizaţia de muncă se anulează ca urmare a încetării raporturilor de
muncă, puteţi începe să lucraţi la un alt angajator numai dacă vi se eliberează o nouă autorizaţie.
Odată cu anularea autorizaţiei de muncă, vă încetează şi dreptul de şedere. În consecinţă, va
trebui să parăsiţi teritoriul României şi să obţineţi, în condiţiile legii, o nouă viză.
Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se obţine în termen de 30 de zile
de la eliberarea autorizaţiei de muncă, fiind acordată de către ambasadele şi consulatele
României. Viza de lungă şedere vi se poate elibera, la cerere, pentru o perioadă de 90 de zile,
cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:
 angajare în muncă - dacă urmează să intraţi în România în vederea încadrării în
muncă.
 alte scopuri (detaşare, derularea activităţii ca administrator al unei societăţi
comerciale, formarea profesională neremunerată sau voluntariatul, tratamentul
medical de lungă durată sau alte activităţi ce nu contravin legilor române).
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
28
Acest tip de viză vă permite ca, odată ce aţi intrat pe teritoriul României, să solicitaţi
prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţineţi un permis de şedere.
Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă este identificată prin simbolul D/AM.
Dacă vi s-a acordat sau, după caz, vi s-a prelungit dreptul de şedere în România,
vi se eliberează un permis de şedere, dupa cum urmează:
a) permis de şedere temporară, dacă vi s-a acordat sau, după caz, vi s-a prelungit
dreptul de şedere temporară;
permis de şedere în scop de muncă, dacă vi s-a acordat sau, după caz, vi s-a
prelungit dreptul de şedere temporară şi dreptul de muncă.
Lista de documente necesare este afişată la sediul formaţiunilor teritoriale ale ORI
din judeţul în care locuiţi sau pe pagina de web
http://ori.mai.gov.r...ina/ro/Munca/73.
5.1.2. Detaşarea
În situaţia în care sunteţi detaşat în România, trebuie să obţineţi viza de lungă
şedere pentru alte scopuri (detaşare), iar după intrarea în România autorizaţia de
muncă pentru lucrători detaşati şi permisul de şedere în scop de muncă.
Viza de lungă şedere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către Ambasadele
sau Consulatele României din ţara în care aveţi reşedinţa sau domiciliul, dacă sunteţi
detaşaţi de către o companie:
 la o reprezentanţă, sucursală ori filială aflată pe teritoriul României,
 la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/acţionar este
compania străină, cu acelaşi obiect de activitate sau, dacă sunteţi detaşat de către
un angajator cu sediul în străinătate la o persoană juridică din România, în baza
unui contract comercial de prestări de servicii încheiat între cele două părţi.
De asemenea, viza vi se acordă dacă veniţi dintr-o ţară cu care România a semnat un
acord bilateral privind accesul pe piaţa muncii din România. Pentru aceasta este nevoie să:
a) prezentaţi dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
prezentaţi dovada asigurării condiţiilor de cazare;
c) prezentaţi certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare
juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.
Dacă sunteţi detaşat în România, viza de şedere este de tip D/AS.
Autorizaţia de muncă pentru lucrătorii detaşaţi vă dă dreptul să lucraţi pentru o
perioadă de maximum un an într-un interval de minimum 5 ani, în baza deciziei de detaşare
de la un angajator persoană juridică străină la un angajator persoană juridică din România ori
la o reprezentanţă, sucursală sau filială din România a unei persoane juridice cu sediul în
străinătate.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
29
Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii detaşaţi, angajatorul vă va
solicita următoarele documente:
a) curriculum vitae, declaraţia dumneavoastră pe propria răspundere că nu aveţi
antecedente penale, că sunteţi apt din punct de vedere medical pentru a fi
încadrat în muncă şi că aveţi cunoştinţe minime de limba română;
documentul de trecere a frontierei, care conţine viza de lungă şedere pentru alte
scopuri, în original şi în copie;
c) copia contractului individual de muncă;
d) copia actului de detaşare;
e) după caz, copia contractului comercial de prestări de servicii, tradus şi legalizat;
f) copia actului de studii pentru funcţia sau meseria pentru care se solicită eliberarea
autorizaţiei de muncă;
g) copiile documentelor care atestă pregătirea profesională sau, după caz, care
atestă experienţa profesională;
h) două fotografii 3/4.
Angajatorul la care s-a dispus detaşarea transmite Inspectoratului Teritorial de
Muncă (ITM) în a cărui rază teritorială îşi are sediul o comunicare privind detaşarea
salariaţilor străini pentru al căror acces pe piaţa muncii din România este necesară
autorizaţia de muncă, cu cel puţin 5 zile anterioare începerii activităţii acestora pe teritoriul
României, dar nu mai târziu de prima zi de activitate. Orice modificare a elementelor
prevăzute în comunicare se transmite ITM în termen de 5 zile de la data producerii acesteia.
Pentru obţinerea permisului de şedere trebuie să vă adresaţi formaţiunilor
teritoriale ale ORI din judeţul în care locuiţi cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea
dreptului de şedere acordat de viză şi să depuneţi personal o serie de documente: cerere,
documentul de trecere a frontierei (paşaportul, titlul de călătorie etc.) original şi copie, care
trebuie să conţină şi viza de lungă şedere pentru alte scopuri (D/AS), copia actului de
detaşare; dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului mediu net pe economie,
dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit (original şi copie), asigurarea socială de sănătate,
adeverinţă medicală, taxe.
După expirarea perioadei de detaşare, veţi putea fi încadrat în baza autorizaţiei de
muncă pentru lucrători permanenţi la angajatorul la care aţi fost detaşat, fără a fi necesară
ieşirea din ţară pentru schimbarea categoriei dreptului de şedere. Pentru eliberarea
autorizaţiei de muncă este necesară prezentarea documentelor enumerate mai sus.
Dreptul de şedere pentru detaşare poate fi prelungit pentru întreaga perioadă de
valabilitate a autorizaţiei de muncă, iar pentru prelungirile ulterioare, dacă angajatorul
doreşte să vă păstreze, va trebui să obţină o autorizaţie de muncă pentru lucrător permanent
şi, ulterior, un permis de şedere pentru angajare. Autorizaţia de muncă se anulează de ORI
în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitarea angajatorului sau a străinului ca urmare a
încetării perioadei pentru care a fost detaşat în România.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
30
Mai multe detalii privind detaşarea în România puteţi găsi în OUG 56/2007,
precum şi pe pagina de web a ORI
http://81.181.207.62...Alte-scopuri/78
5.1.3. Desfăşurarea de activităţi profesionale
Pentru desfăşurarea de activităţi profesionale vi se poate elibera, la cerere, viza de
lungă şedere pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii – dacă aveţi dreptul
de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României, în baza unor legi speciale.
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi profesionale este identificată
prin simbolul D/AP.
Dacă doriţi să exercitaţi o profesie pe teritoriul României, trebuie întâi să verificaţi
dacă aceasta este reglementată printr-o lege specială. De exemplu, condiţiile în care
arhitecţii cetăţeni ai statelor terţe pot dobândi drept de semnătură în România şi pot cere
înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor sunt stabilite doar, în condiţii de reciprocitate,
prin convenţii încheiate de statul român cu statele respective. Profesia de medic, medic
dentist, farmacist se exercită, pe teritoriul României şi de către persoanele fizice posesoare
ale unui titlu oficial de calificare în medicină/stomatologie/farmacie care sunt:
 soţul unui cetăţean român, precum şi descendenţii şi ascendenţii în linie directă,
aflaţi în întreţinerea unui cetăţean român, indiferent de cetăţenia acestora;
 cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România;
beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de către unul dintre
statele membre ale UE, ai unui stat aparţinând SEE sau ai Confederaţiei
Elveţiene;
 membrii de familie ai unui cetăţean al UE, SEE, sau ai Confederaţiei Elveţiene.
Exercitarea altor profesii (precum geodez sau psiholog) este limitată strict la
cetăţenii statelor UE şi SEE.
Pentru a verifica în ce condiţii puteţi exercita activităţi profesionale în
România este necesar să consultaţi aceste legi, precum şi procedurile de
recunoaştere a diplomelor şi calificărilor. Mai multe detalii găsiţi la: Centrul
(aţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (C(RED)
(http://www.cnred.edu.ro/) şi la Uniunea (aţională a Profesiilor Liberale din
România (U(PLR) (http://www.uplr.ro/principale.html).
5.1.4. Desfăşurarea de activităţi economice şi comerciale
La cerere, vi se poate elibera viza de lungă şedere pentru o perioadă de 90 de zile,
cu una sau mai multe călătorii, pentru:
 desfăşurarea de activităţi economice - dacă urmează să desfăşuraţi activităţi
economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în condiţiile
legii privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către
persoane fizice;
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
31
 desfăşurarea de activităţi comerciale – dacă sunteţi sau urmează să deveniţi
acţionar sau asociat cu atribuţii de conducere şi administrare a unor societăţi
comerciale din România.
Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi economice este identificată
prin simbolul D/AE iar cea pentru desfăşurarea de activităţi comerciale este identificată
prin simbolul D/AC.
Viza de lungă şedere se acordă celor desemnaţi ca administratori ai unei societăţi
comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
 au calitatea de administrator;
 la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză
sau la altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
 la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un
drept de şedere în acest scop;
 societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de
tehnologie de cel puţin 50.000 euro.
Vi se poate acorda viză pentru desfăşurarea de activităţi economice sau comerciale dacă:
a) prezentaţi dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;
prezentaţi dovada asigurării condiţiilor de cazare;
c) prezentaţi certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare
juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine.
Legislaţia reglementează accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare
în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice
autorizate să desfăşoare activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi
familiale. Mai multe detalii puteţi găsi pe pagina de web a Agenţiei Române pentru Investiţii
Străine (ARIS) http://arisinvest.ro...ess-in-romania/ sau pe cea a Agenţiei
Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie http://en.animmc.ro/
Indiferent de activitatea desfăşurată (cu excepţia şederii cu viză diplomatică şi de
serviciu sau cu viză pentru activităţi sezoniere), în cazul în care aţi locuit în România legal
şi continuu timp de 5 ani, aveţi posibilitatea de a solicita acordarea dreptului de şedere
permanentă.
Conform legii române, aveţi obligaţia să respectaţi scopul pentru care vi s-a acordat
dreptul de şedere. Aceasta înseamnă că dacă aveţi o autorizaţie de muncă nu puteţi solicita
dreptul de şedere pentru exercitarea de activităţi economice şi invers.
5.2. Condiţiile de muncă în România
Potrivit legii, în baza autorizaţiei de muncă puteţi fi angajat cu contract individual
de muncă sau puteţi fi detaşat în România.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
32
Contractul individual de muncă
Codul Muncii din România reglementează totalitatea raporturilor de muncă,
controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia
muncii. Dispoziţiile cuprinse în Codul Muncii se aplică inclusiv cetăţenilor străini sau
apatrizi încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator
român pe teritoriul României.
Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se
stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al
contractelor individuale de muncă.
Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor
(angajatorul şi angajatul), în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a
contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, anterior începerii
raporturilor de muncă. În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat
în formă scrisă (cum poate fi cazul în care angajatorul dumneavoastră nu este o firmă ci o
persoană fizică ce nu semnează cu dumneavoastră un contract), se presupune că a fost
încheiat un contract pe o durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor
contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă. În acest caz însă va fi
mai dificil să vă apăraţi drepturile, dacă nu aveţi martori sau un alt document care să ateste
promisiunile angajatorului, precum şi tipul şi volumul muncii prestate de dumneavoastră.
Este foarte important să aveţi un contract individual de muncă încheiat în formă
scrisă cu angajatorul şi înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). Contractul
individual de muncă vă permite accesul la măsuri de protecţie socială şi vă protejează de
eventualele abuzuri ale angajatorului.
Anterior semnării contractului trebuie să citiţi cu atenţie clauzele înscrise în acesta.
Contractul individual de muncă se încheie în trei exemplare, unul pentru dumneavoastră,
unul pentru angajator şi unul pentru ITM. Reţineţi cǎ numai contractul de muncǎ încheiat
în formǎ scrisǎ poate fi înregistrat la autoritǎţile teritoriale competente.
Angajatorul are obligaţia să înregistreze contractul individual de muncă încheiat în
baza autorizaţiei de muncă la ITM, în termenul prevăzut de lege.
Potrivit modelului-cadru al contractului individual de muncă, acesta trebuie să
cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: părţile contractului (angajatorul şi
angajatul), obiectul contractului, durata contractului, locul de muncă, felul muncii,
atribuţiile postului, durata muncii, concediul, salarizarea, drepturi specifice legate de
sănătatea şi securitatea în muncă, alte clauze (perioada de probă, perioada de preaviz etc.),
drepturi şi obligaţii generale ale părţilor. Un model al acestui contract se află în anexele
prezentului Ghid.
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare legii
sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de
muncă. Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Va fi nulǎ
orice clauzǎ prin care se urmǎreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor
sau limitarea acestor drepturi.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
33
Dacă sunteţi salariat în România, aveţi, în principal, dreptul la: salarizare pentru
munca depusă; repaus zilnic şi săptămânal, concediu de odihnă anual, egalitate de şanse şi
de tratament, demnitate în muncă, securitate şi sănătate în muncă, acces la formarea
profesională, informare şi consultare, de a lua parte la determinarea şi ameliorarea
condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă, protecţie în caz de concediere, negociere
colectivă şi individuală, participarea la acţiuni colective, de a constitui sau de a adera la un
sindicat.
Cetăţenii statelor extracomunitare care au doar drept de şedere temporară nu pot
face parte din sindicate sau alte asociaţii profesionale.
Potrivit Codului Muncii, salariaţii au următoarele obligaţii: de a realiza norma
de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce le revin conform fişei postului; de a
respecta disciplina muncii; de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în
contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă; de
fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; de a respecta măsurile de
securitate şi sănătate a muncii în unitate; de a respecta secretul de serviciu.
Aferent drepturilor muncitorilor sunt prevăzute şi obligaţiile angajatorului: să
informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de muncă; să asigure permanent condiţiile tehnice, organizatorice şi
condiţiile corespunzătoare de muncă; să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din
lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă; să
se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor
susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora; să plătească toate
contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile
şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii; să elibereze, la cerere, toate
documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; să asigure confidenţialitatea
datelor cu caracter personal.
Codul Muncii din România este tradus şi în limba engleză şi poate fi accesat
de pe pagina de web http://www.codulmuncii.ro/en.
Detaşarea
Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă,
din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul
acestuia. Aceasta poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an şi se face în baza
contractului individual de muncă pe care l-aţi încheiat în ţara de origine şi a actului de
detaşare.
Salariul
Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă, fiecare salariat are
dreptul la un salariu exprimat în bani. La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă
orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă,
apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap,
situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală. Anual, prin
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
34
negocieri colective la nivel naţional este stabilit salariul minim lunar pentru un program
complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună.
Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri
şi se plăteşte înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor. Angajatorul nu poate
negocia şi stabili, prin contractul individual de muncă, salarii de bază a cǎror valoare sǎ fie
sub aceea a salariului de bază minim brut pe ţară.
Salariul înscris în contractul individual de muncă este salariul tarifar, care
reprezintă salariul de încadrare sau salariul de bază. La sfârşitul unei perioade lucrate,
dumneavoastră veţi primi salariul net, care reprezintă suma de bani pe care salariatul o
încasează, după ce se scad contribuţiile de asigurări sociale, impozitul pe salariu etc., care
sunt obligatorii conform legii. De regulă angajatorul vă comunică salariul net înainte de
angajare însă este bine să vă asigurați că suma pe care vă asteptați să o primiți în mână
corespunde celei comunicate.
În afară de salariu, puteţi primi o alocaţie individuală de hrană, acordată sub forma
tichetelor de masă, suportată integral de angajator. Tichetele de masă sunt bonuri valorice
care dau dreptul posesorului să cumpere produse alimentare din unităţile de alimentaţie
publică în valoare egală cu suma înscrisă pe tichet. În conformitate cu legislaţia existentă,
acestea pot fi considerate cheltuială deductibilă sau venit neimpozabil pentru angajator.
În anul 2009, angajaţii plătesc contribuţii de asigurări sociale de 16,5% din venitul
brut realizat lunar, la care se adaugă impozitul pe venit de 16%. Angajatorul vă va reţine
din salariu contribuţiile de asigurări sociale şi impozitul şi vă va plăti salariul net. Mai multe
detalii găsiţi în capitolul despre protecţia socială în România.
Timpul de muncă şi timpul de odihnă
Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă
este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Durata maximă legală a timpului de muncă
nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este
considerată muncă suplimentară. Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul
salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate
prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. Efectuarea
muncii suplimentare peste limita a 48 ore pe săptămână sau peste media de 48 de ore de
muncă pe săptămână, calculată pe o perioadă de referinţă de 3 luni calendaristice, după
caz, este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente
destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident.
Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii stabilite prin contractul
colectiv de muncă unic la nivel naţional, durata timpului de muncă, ce include şi orele
suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână.
Munca prestată între orele 22,00 - 6,00 este considerată muncă de noapte. Salariaţii
care lucrează în schimburi de noapte beneficiază fie de program de lucru redus, fie de un
spor la salariu.
Salariaţii au dreptul la pauză de masă şi repaus zilnic între două zile de muncă care
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
35
nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. De asemenea, au dreptul la repaus săptămânal,
care se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.
Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: 1 şi 2 ianuarie; prima şi a
doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 1
decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun; 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători
religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine,
pentru persoanele aparţinând acestora.
Aveţi dreptul garantat tuturor salariaţilor la concediu de odihnă anual plătit de 21
de zile, acest drept neputând fi limitat sau anulat printr-o clauzǎ contractualǎ contrarǎ.
Încălcarea de către angajator a prevederilor art. 134 din Codul muncii privind acordarea
zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează se sancţionează cu amendă.
(ormele de muncă
Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform legislaţiei în vigoare,
sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator
cu acordul sindicatului ori, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor.
În cazul în care consideraţi că norma de muncă este prea mare, puteţi consulta
sindicatul sau vă puteţi adresa Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) sau
Inspecţiei Muncii http://www.inspectmun.ro/.
Sănătatea şi securitatea în muncă
Conform Codului Muncii, angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru
risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii. De asemenea, angajatorul
are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, a noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al
celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri
instruirea trebuie să se efectueze înainte de începerea efectivă a activităţii.
Dacă sunteţi angajat cu contract individual de muncă la un angajator român,
beneficiaţi automat de o asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Aveţi
dreptul la acest tip de prestaţii şi servicii de asigurare începând cu data încheierii
contractului de muncă şi până la data încetării acestuia. În cazul bolilor profesionale, dreptul
la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi după ce încetează raporturile de muncă
sau contractul individual de asigurare.
Accidentul de muncă este vătămarea organismului sau intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate
ori deces. De asemenea, accident de muncă este şi accidentul care a avut loc în timpul şi
pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers precum şi
accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul
angajatorului (sediul companiei sau al punctului de lucru) în timpul programului de muncă
şi nu se datorează vinei exclusive a accidentatului.
Bolile profesionale sunt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici specifice locului
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
36
de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
procesul de muncă.
Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
au dreptul la următoarele prestaţii şi servicii:
a) reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă;
 asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, în maşina de salvare
şi în spital;
 tratament medical ambulatoriu, analize medicale şi medicamente,
prescrise de medic;
 servicii medicale în spitale sau în unităţi sanitare specializate pentru boli
profesionale;
 servicii de chirurgie reparatorie etc.
reabilitare şi reconversie profesională;
c) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă;
d) indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi indemnizaţie
pentru reducerea timpului de muncă;
e) compensaţii pentru atingerea integrităţii;
 În cazul în care accidentul de muncă sau boala profesională produc
leziuni permanente care reduc capacitatea de muncă între 20-50%, aveţi
dreptul la o compensaţie reprezentînd o sumă fixă de bani, plătită o
singură dată, calculată în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui
plafon maxim de 12 salarii medii brute comunicate de Institutul Naţional
de Statistică (INS).
f) despăgubiri în caz de deces;
 În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de
muncă sau a unei boli profesionale, se va plăti o despăgubire de 4
salarii medii brute comunicate de INS unei singure persoane (soţul
supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul)
g) rambursări de cheltuieli.
Angajatorul este obligat să declare accidentele de muncă şi îmbolnăvirile
profesionale Inspectoratului Teritorial de Muncă.
Declararea accidentului de muncă nu poate avea în nici un caz repercursiuni
negative asupra acidentatului. Nedeclararea accidentului de muncă poate să îl
priveze pe cel afectat de dreptul de a primi ingrijirea medicală corespunzatoare şi
de drepturile ulterioare ce decurg din asigurare.
Asociaţii, administratorii, membrii asociaţiilor familiale, persoanele
autorizate să desfăşoare activităţi independente, alte persoane interesate (cum ar fi
detaşaţii) pot beneficia de asigurări de accident de muncă şi îmbolnăviri profesionale
numai dacă încheie un contract individual de asigurare şi plătesc contribuţiile datorate
Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS).
Mai multe detalii despre sănătatea şi securitatea în muncă puteţi găsi în cadrul ITM
care au sedii în oraşele reşedinţă de judeţ, a Inspecţiei Muncii sau în Legea nr. 319/2006 a
securităţii şi sănătăţii în muncă.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
37
Legislaţia cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă, tradusă în limba engleză,
se găseşte la: http://www.inspectmu...%20engleza.html
Contracte de drepturi de autor şi convenţie civilă (prestări servicii)
Ca cetǎţean al unui stat terţ puteţi întreprinde şi alte activitǎţi care, deşi nu vor fi
desfǎşurate în cadrul unor raporturi de muncă, pot reprezenta o completare a veniturilor
dumneavoastră. Astfel, puteţi fi remunerat pentru cedarea folosinţei bunurilor, ca urmare a
prevederilor unei convenţii civile, pentru cedarea drepturilor dumneavoastră de autor etc.
Un contract de prestări servicii sau un contract de cedare a drepturilor de
autor (U vă va permite să prelungiţi o viză/un permis de şedere în scop de muncă,
deoarece nu se pot substitui contractului individual de muncă, care vă garantează
plata prestaţiilor medicale şi sociale.
Dacă contribuiţi la realizarea unei creaţii intelectuale în România, există
posibilitatea de a putea fi remunerat în baza unui contract special, de exemplu contract de
cesiune de drepturi de autor. În ceea ce priveşte contractul de prestări servicii, acesta
este supus legislaţiei civile şi cuprinde clauze generale referitoare la pǎrţi, obiect, conţinut,
platǎ, condiţii de încetare etc. În calitate de persoanǎ fizicǎ puteţi încheia convenţii civile
numai pentru activităţi: care au un caracter ocazional (de circumstanţă); care exclud
subordonarea dumneavoastră faţă de beneficiar; sau care se realizeaza dintr-o dată, printro
singură acţiune. Existenţa oricărui element din cele menţionate arată că suntem în afara
unui raport de muncă, deci că se poate încheia o convenţie civilă.
Veniturile obţinute dintr-o activitate desfăşurată în baza unei convenţii civile pot fi
tratate din punct de vedere fiscal în două moduri, în funcţie de opţiunea dumneavoastǎ
exprimatǎ în scris în momentul încheierii contractului:
1) fie ca venituri din alte surse, pentru care plătitorii veniturilor au obligaţia de a
calcula, de a reţine şi de a vira impozit, prin reţinere la sursă, aplicând cota de
16% la venitul brut. În această situaţie dumneavoastră nu veţi mai avea obligaţia
înregistrării contractelor/ convenţiilor civile la organul fiscal şi nici obligaţia
depunerii declaraţiei de venit;
2) fie ca venituri din activităţi independente, pentru care plătitorii veniturilor au
obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă,
reprezentând plăţi anticipate, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul
brut. În acest caz dumneavoastrǎ aveţi obligaţia să depuneţi la organul fiscal
competent declaraţia de înregistrare fiscală, în termen de 30 de zile de la data
începerii activităţii sau data obţinerii primului venit. De asemenea, în calitate
de contribuabil, trebuie sǎ depuneţi până în data de 15 mai a anului următor celui
în care a fost realizat venitul, formularul 200 “Declaraţie specială privind
veniturile realizate”, urmând să achitaţi diferenţele de impozit datorate
(diferenţele între cota de impunere de 16% şi cota reţinută la sursă de 10%).
Aceeaşi modalitate de impozitare se poate aplica şi veniturilor rezultate din
contractele de drepturi de autor.

[muhlisun]

5.3. Munca în condiţii ilegale
Prestarea muncii fără întocmirea formelor legale, respectiv fără întocmirea
contractului individual de muncă, precum şi remunerarea directă, fără semnarea unui ştat
de plată (document doveditor al efectuării plăţii), constituie muncă fără forme legale şi
prezintă multe dezavantaje pentru angajaţi.
La angajare, ca să vă asiguraţi că aveţi contract individual de muncă încheiat
conform legii trebuie să verificaţi dacă:
 contractul conţine clauzele asupra cărora aţi căzut de acord cu angajatorul,
 toate cele 3 exemplare poartă semnătura dumneavoastră, semnătura
angajatorului, ştampila firmei precum şi numărul de înregistrare de la ITM, iar
dumneavoastră vi s-a înmânat un exemplar,
 semnaţi un document pentru primirea salariului (semnaţi ştat de plată).
Contractul, odată semnat, poate fi modificat numai cu acordul dumneavoastră. Un
contract semnat de dumneavoastră, dar care nu este semnat şi ştampilat de angajator nu are
nici o valoare juridică!
Munca în condiţii ilegale, supranumită şi muncă “la negru” presupune multe riscuri
pentru dumneavoastră: angajatorul vă poate plăti salarii mici, sub nivelul minim pe
economie şi sub nivelul cuvenit pentru pregătirea şi timpul lucrat de dumneavoastră, nu
există o dată fixă pentru plata acestuia, nu aveţi un program de lucru fix şi în conformitate
cu normele legale, nu aveţi o activitate normată, nu beneficiaţi de echipament de lucru şi
echipament de protecţie, nu aveţi dreptul la concediu de odihnă, nu beneficiaţi de
indeminizaţie de şomaj, nu beneficiaţi de pensie de invaliditate în caz de accident de muncă,
nu primiţi indemnizaţie de boală şi nu beneficiaţi nici de spitalizare gratuită, în caz de
nevoie, nu primiţi medicamente compensate etc. Mai mult decât atât, lipsa unui contract
individual de muncă legal înregistrat poate aduce după sine refuzul prelungirii vizei şi a
dreptului de şedere în România.
5.4. Traficul de persoane
Traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului şi o atingere adusă
demnităţii şi integrităţii fiinţei umane. Respectarea drepturilor victimelor traficului de
persoane, protecţia acestora, precum şi lupta împotriva traficului de persoane constituie
obiective importante ale României.
Traficul de persoane reprezintă „recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea
sau primirea persoanelor, prin ameninţări de recurgere sau prin recurgere la forţă ori la alte
forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de autoritate sau de o situaţie
de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăţi sau avantaje pentru a obţine
consimţământul unei persoane având autoritate asupra alteia, în scopul exploatării”.
Conform acestei definiţii, se poate face o distincţie clară între traficul de persoane,
traficul de migranţi şi prostituţie. Traficul de migranţi reprezintă facilitarea în vederea
obţinerii, direct sau indirect, a unui folos material sau de altă natură, a intrării ilegale a unei
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
39
persoane într-un alt stat parte, faţă de care persoana nu este cetăţean sau rezident permanent.
Traficul de persoane presupune exploatarea unei persoane, în diferite scopuri.
Astfel prin exploatarea unei persoane se înţelege :
 executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forţat, cu încălcarea
normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate;
 ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate
ori de aservire;
 obligarea la practicarea prostituţiei, la reprezentări pornografice în vederea
producerii şi difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare
sexuală;
 prelevarea de organe;
 efectuarea unor alte asemenea activităţi prin care se încalcă drepturi şi libertăţi
fundamentale ale omului;
 obligarea la practicarea cerşetoriei.
Pentru mai multe detalii vă puteţi adresa Agenţiei (aţionale Împotriva Traficului
de Persoane (A(TIP) http://anitp.mai.gov.ro/en
5.5. Soluţionarea conflictelor privind drepturile şi obligaţiile ce decurg
din contractele individuale de muncă
 Solicitaţi clarificări din partea angajatorului dumneavoastră
În cazul în care consideraţi că nu primiţi unul sau mai multe dintre drepturile
garantate de legislaţia muncii, în primă instanţă este indicat să aduceţi problema în atenţia
angajatorului dumneavoastră. Este posibil ca acesta să nu cunoască faptul că nu vi s-au
acordat anumite drepturi. Aceste demersuri pot conduce la soluţionarea posibilelor conflicte
de muncă.
 Solicitaţi sprijin sindicatului din întreprindere
Puteţi solicita consiliere din partea reprezentantului sindical în legătură cu
drepturile la locul de muncă şi opţiunile pe care le aveţi pentru a le proteja.
 Sesizaţi Inspectoratul Teritorial de Muncă sau Inspecţia Muncii
În cazul unor încălcări ale prevederilor legale din domeniul relaţiilor de muncă
(muncă fără forme legale, nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară,
sărbătorile legale şi repausul săptămânal, negarantarea în plată a salariului de bază minim
brut pe ţară, includerea în contractul individual de muncă a unor clauze ilegale etc) sesizaţi
ITM din judeţul în care locuiţi sau Inspecţia Muncii din Bucureşti.
 Sesizaţi secţiile specializate în soluţionarea cauzelor privind conflictele de muncă
şi asigurări sociale care funcţionează în cadrul fiecărui tribunal judeţean şi al
municipiului Bucureşti.
Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
40
încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau,
după caz, colective de muncă, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre
partenerii sociali.
În sens larg, pot fi părţi în conflictele de muncă:
a) salariaţii
angajatorii
c) sindicatele şi patronatele
d) alte persoane juridice sau fizice (în baza legilor speciale)
În cazul în care v-au fost încălcate drepturile care rezultă dintr-un contract de
muncă, este bine să apelaţi la un jurist sau la un avocat, cât mai repede posibil, având în
vedere faptul că acţionarea în justiţie a angajatorului se poate face numai într-o anumită
perioadă de timp. De asemenea, puteţi apela la sindicat pentru a primi sfaturi cu privire la
modul în care vă puteţi proteja drepturile.
Termenele pe care le aveţi la dispoziţie pentru a vă adresa instanţei sunt:
a) 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală
a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea
sau încetarea contractului individual de muncă;
30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancţionare
disciplinară;
c) 3 ani de la data la care s-a petrecut acțiunea, în situaţia în care obiectul
conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale
neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii
patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;
d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea
nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale
acestuia;
e) în termen de 6 luni de la data la care a avut loc acțiunea, în cazul neexecutării
contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
În toate situaţiile, altele decât cele arătate mai sus, termenul este de 3 ani de la data
naşterii dreptului. Din punct de vedere material, tribunalul este competent să judece în
primă instanţă conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor
instanţe.
Din punct de vedere teritorial, competent este tribunalul judeţean în raza căruia îşi are
domiciliul sau sediul reclamantul în litigiul de muncă.
Codul muncii stabileşte şi alte reguli în cazul conflictelor de muncă:
 Cauzele privind soluţionarea conflictelor de muncă sunt scutite de taxa judiciară
de timbru şi de timbrul judiciar şi se judecă în regim de urgenţă.
 Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.
 Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de drept, prin urmare
vor fi puse în executare şi nu se pot ataca decât cu recurs.
În general cauzele privind conflictele de muncă sunt scutite de taxe judiciare şi se
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
41
rezolvă rapid, angajatul fiind o parte avantajată în orice conflict de muncă ce se judecă în
instanţă.
Această cale de soluţionare a litigiilor de muncă este valabilă doar în cazul
contractelor de muncă încheiate pe teritoriul României. Dacă sunteţi detaşat, soluţionarea
conflictului de muncă se face conform legislaţiei române doar dacă în contractul
dumneavoastră de muncă este prevăzut în mod expres acest lucru. În general, soluţionarea
se face de către instanţele menţionate în contractul de muncă încheiat cu angajatorul.
Avocatul Poporului
Orice persoană fizică, indiferent de cetăţenie, vârstă, sex, apartenenţă etnică,
politică sau religioasă, căreia i-au fost lezate drepturile sau libertăţile cetăţeneşti de către
autorităţile administraţiei publice, se poate adresa instituţiei Avocatului Poporului.
Avocatul Poporului îşi desfăşoară activitatea pe următoarele domenii de activitate:
 drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi
minorităţi naţionale;
 drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
 armată, justiţie, poliţie, penitenciare;
 proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe.
Vă puteţi adresa Avocatului Poporului cu probleme legate de actele sau faptele
administrative ale autorităţilor publice locale prin care v-au fost încălcate drepturile şi
libertăţile ca persoană fizică. De asemenea, sunt asimilate actelor administrative tăcerea
organelor administraţiei publice şi emiterea tardivă a actelor.
Cererea adresată Avocatului Poporului este scutită de taxa de timbru.
5.6. Protecţia socială
În sistemul public, prestaţiile de asigurări sociale reprezintă un venit care
înlocuieşte, parţial sau total, salariul, ca urmare a bătrâneţii, invalidităţii, accidentelor,
bolii, şomajului, maternităţii, decesului, etc. denumite riscuri asigurate.
Cotele de contribuţii se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de
stat, diferenţiat, pentru angajatori şi angajaţi. Conform legii, angajatorul este obligat să
calculeze şi să vireze lunar contribuţiile de asigurări sociale pe care le datorează bugetelor
asigurărilor sociale de stat împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi.
Cotele de contribuţii de asigurări sociale se stabilesc anual, prin bugetul asigurărilor
sociale. Pentru anul 2009 cotele plătite de angajator au fost următoarele:
Tipul prestaţiei Contribuţia pentru anul 2009
Pensii şi alte drepturi de asigurări medicale
• condiţii normale de muncă - 20,8%
• condiţii deosebite de muncă - 25,8%
• condiţii speciale de muncă - 30,8%
Accidente de muncă şi boli profesionale 0,15 – 0,85%
Sănătate 5,2 %
Concedii şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate 0.85%
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
42
Şomaj 0,5%
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale 0,25%
Cotele de contribuţii individuale de asigurări sociale plătite de salariaţii care
dobândesc venituri în baza contractului individual de muncă sunt:
Tipul prestaţiei Contribuţia pentru anul 2009
Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale 10,5%
Sănătate 5,5%
Şomaj 0,5%
Baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale plătite de angajaţi este
venitul brut realizat lunar. Venitul brut realizat lunar de persoanele asigurate obligatoriu
este constituit, după caz, din următoarele elemente: salariul de bază lunar brut,
corespunzător timpului efectiv lucrat, la care se adaugă, după caz: sporurile, indemnizaţiile,
stimulente, prime, precum şi orice alte sume plătite din fondul de salarii.
Orice persoană angajată cu contract individual de muncă este obligată să plătească
aceste contribuţii. Persoanele detaşate nu plătesc contribuţii de asigurări sociale ci numai
impozitul pe venit.
Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Dacă aveţi permis de şedere permanentă şi îndepliniţi condiţiile legale puteţi
beneficia de toate drepturile oferite de legea română. Aceste condiţii se referă, în principal,
la stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
şi la vârsta standard pe care trebuie să o împliniţi pentru a avea dreptul la pensie.
În România există patru tipuri de pensii: pensia pentru limită de vârstă, pensia
anticipată/ anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş.
Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România, precum şi
prestaţiile aferente acestor drepturi se pot transfera în ţările în care asiguraţii îşi stabilesc
domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri sau convenţii internaţionale
la care România este parte.
În prezent C.N.P.A.S. aplică unele convenţii de reciprocitate în domeniul
asigurărilor sociale, fiind respectate principiile egalităţii de tratament în ceea ce priveşte
raporturile de muncă şi cel al teritorialităţii. Statele cu care România aplică astfel de
convenţii sunt următoarele: Albania, Algeria, Armenia, Coreea de Nord, Libia, Macedonia,
Maroc, Moldova, Peru, Rusia, Turcia.
Pentru mai multe detalii consultaţi
http://www.cnpas.org/portal/mediatype/
html/language/en/user/anon/page/default.psml/template/generic?url=%2Fcont
ent%2Fcnpas%2Fagreements.html&title=Bilateral+agreements
Mai multe detalii puteţi găsi pe pagina de web a Casei (aţionale de Pensii
http://www.cnpas.org/ şi în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
43
Asigurările de sănătate
Puteţi beneficia de asigurări de sănătate dacă:
 sunteţi cetăţean străin şi aţi solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere
temporară sau aveţi domiciliul în România;
 faceţi dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile legii.
 sunteţi asigurat pe teritoriul unui alt stat cu care România a încheiat un tratat
internaţional în domeniul sănătăţii.
Toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani,
dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă beneficiază
de asigurare, fără plata contribuţiei.
Chiar dacă sunteţi student, din momentul în care impliniţi 26 de ani trebuie să vă
plătiţi contribuţia la asigurările de sănătate, aceasta fiind o condiţie necesară pentru
prelungirea permisului de şedere în România.
Drepturile asiguraţilor sunt:
 să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, dacă îndeplinesc
toate condiţiile cerute pentru înscriere. Medicul de familie poate fi schimbat
numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia.
 să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare şi
dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
 să efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
 să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a
sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
 să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale aflate în relaţie
contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
 să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;
 să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;
 să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;
 să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;
 să li se garanteze confidenţialitatea privind datele, în special în ceea ce priveşte
diagnosticul şi tratamentul;
 să aibă dreptul la informaţie în cazul tratamentelor medicale;
 să beneficieze de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în
condiţiile legii.
Dacă nu sunteţi asigurat, beneficiaţi de servicii medicale gratuite numai în cazul
urgenţelor medico-chirurgicale, al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi cele prevăzute
în Programul naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de
planificare familială, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale.
Calitatea de asigurat încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de
şedere în România, cu decesul sau cu declararea judecătorească a morţii asiguratului. De
asemenea, drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei.
Dacă aveţi o viză temporară de şedere în România, nu solicitaţi o viză de lungă
şedere şi doriţi să beneficiaţi de pachetul de servicii medicale oferite de Casa (aţională
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
44
de Asigurări de Sănătate (C(AS) trebuie să încheiaţi o asigurare facultativă cu Casa
de Asigurări Sociale de Sănătate din judeţul în care locuiţi. Mai multe detalii puteţi
găsi accesând pagina de web a C(AS http://www.cnas.ro/ sau în legislaţia specifică.
În cazul unei asigurări facultative, contribuţia lunară se calculează prin aplicarea
cotei stabilite de lege la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un
pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a făcut solicitarea
privind asigurarea socială de sănătate.
Cetăţenii străini care solicită şi obţin prelungirea vizei de lungă şedere în România
au obligaţia de a plăti contribuţia la asigurările de sănătate, care se calculează ca procent din
veniturile impozabile realizate pe teritoriul României, începând cu data solicitării. Străinii
cu drept de lungă şedere care nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României şi
care nu fac dovada calităţii de asigurat, achită o contribuţie lunară, care se calculează ca
procent din salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii, de la data solicitării
prelungirii dreptului de şedere, respectiv de la data obţinerii permisului de şedere.
Plata contribuţiei pentru încheierea unei asigurări de sănătate se poate face la
una dintre Casele de Asigurări de Sănătate de pe raza teritorială a localităţii
dumneavostră. Puteţi afla adresa acestora printr-un click pe judeţul în care locuiţi:
http://www.cnas.ro/?id=26. Casele de asigurări de sănătate aplică proceduri diferite
pentru încheierea asigurărilor, motiv pentru care alegerea uneia sau a alteia dintre
acestea reprezintă opţiunea dumneavoastră personală.
În cazul în care nu sunteţi angajat cu carte de muncă şi doriţi să vă plătiţi o asigurare
socială de sănătate trebuie să parcurgeţi următorul traseu:
 Alegeţi un medic de familie şi purtați o discuţie prealabilă cu acesta pentru a
vedea dacă vă poate înscrie şi cu ce casă de asigurări lucrează acesta. O listă cu
medicii de familie puteţi găsi pe site-urile Caselor de Asigurări de Sănătate din
judeţul dumneavostră. De exemplu, pentru Municipiul Bucureşti o listă utilă a
acestora puteţi găsi accesând acest link:
www.casmb.ro/furnizori_online_main.php?tip=A
 Încheiați o asigurare cu respectiva Casă de Asigurări în baza dosarului cu
documente necesare şi plata taxelor. Vi se va elibera o adeverinţă de asigurat, pe
care trebuie să o duceţi la medicul de familie pentru a vă putea lua în evidenţă.
Cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau
protocoale internaţionale de reciprocitate în domeniul sănătăţii beneficiază pe teritoriul
României de servicii medicale acordate de instituţiile sanitare publice, în condiţiile stabilite
prin respectivele documente internaţionale. Contravaloarea serviciilor medicale acordate se
suportă din bugetul Fondului naţional de asigurări sociale de sănătate, la tarifele stabilite
pentru cetăţenii români asiguraţi. Cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri
trebuie să prezinte un document care să ateste calitatea de beneficiar al acordului, în baza
căruia primesc asistenţă medicală. În cazul în care nu poate prezenta un document de
atestare a calităţii de asigurat, cetăţeanul străin va suporta integral contravaloarea serviciilor
medicale primite.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
45
Există acorduri cuprinzând prevederi referitoare la acordarea gratuită a asistenţei
de sănătate, pe bază de reciprocitate cu Albania, Armenia, China, Cuba, Egipt, Liban,
Moldova, Rusia, Siria, Tunisia, Turcia si Ucraina. De asemenea, există acorduri încheiate
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în care există prevederi referitoare la asigurarea
asistenţei medicale cu Albania, Armenia, Belarus, China, Columbia, Egipt, Georgia, India,
Iordania, Irak, Iran, Israel, Japonia, Peru, Slovacia, Siria, Tunisia, Turcia, Vietnam. Trebuie
să verificaţi prevederile acestor acorduri bilaterale, pentru a identifica serviciile de care
puteţi beneficia. Pentru mai multe detalii consultaţi pagina de web a Casei Naţionale de
Asigurari de Sănătate: www.cnas.ro.
Asigurări de şomaj
În sistemul asigurărilor pentru şomaj pot fi asiguraţi cetăţenii străini sau apatrizii
care, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt încadraţi în muncă
sau realizează venituri, în condiţiile legii.
Pentru a beneficia de prestaţii de şomaj trebuie să îndepliniţi cumulativ următoarele
condiţii:
 să aveţi un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni care
preced data înregistrării cererii pentru acordarea prestaţiei de şomaj;
 să nu realizaţi venituri sau să realizaţi din activităţi autorizate potrivit legii,
venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
 să nu îndepliniţi condiţiile de pensionare;
 să fiţi înregistraţi la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă în a cărei rază
teritorială aveţi domiciliul sau reşedinţa.
Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţiile de asigurări de şomaj; angajatului
i se opreşte 0,5% din venitul brut lunar de către angajator. În cazul în care vă desfăşuraţi
activitatea în calitate de lucrător independent, asigurarea este facultativă, contribuţia la
bugetul asigurărilor pentru şomaj reprezintă 1,5% din venitul lunar declarat în contractul
de asigurare.
Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor, pe perioade de 6-12 luni, în funcţie de
stagiul de cotizare (1-10 ani).
Suma luată ca ajutor de şomaj variază în funcţie de durata contribuţiei la fondul
asigurărilor de şomaj şi porneşte de la 75% din salariul minim brut pe economie.
Mai multe detalii despre asigurările sociale pentru şomaj puteţi găsi pe
pagina de web a Agenţiei (aţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă
www.anofm.ro sau în legislaţia specifică. Detalii privind furnizorii privaţi de
formare profesională pot fi găsite pe paginile de web ale agenţiilor judeţene de
ocupare a forţei de muncă şi a C(FPA www.cnfpa.ro.

[muhlisun]

5.7. Agenţiile de recrutare a forţei de muncă
Există mai multe modalităţi prin care o firmă din România poate recruta forţă de
muncă în străinătate. În cele mai multe cazuri, aceasta va apela la o altă firmă specializată
de recrutare a forţei de muncă din România sau din ţara dumneavoastră, care va face
demersurile necesare pentru a identifica persoanele potrivite pentru locurile de muncă
disponibile.
Dacă doriţi să lucraţi în România, atunci când intraţi în legătură cu o firmă de
recrutare, este bine să verificaţi:
 Dacă firma de recrutare este înregistrată legal sau este autorizată să desfăşoare
astfel de activităţi.
 Dacă vi s-au pus la dispoziţie ambele variante ale contractului de muncă în
România (în limba dumneavoastră şi în limba română) şi dacă conţinutul acestora
este identic. Trebuie să aveţi în vedere că în România există un format standard
al contractului de muncă, aprobat de guvern (prezentat în anexa acestui ghid).
Contractul trebuie să fie formulat în scris, să fie semnat de dumneavoastră şi de
firma care vă angajează. Un exemplar al contractului de muncă semnat de ambele
părţi, în limba română şi în limba dumneavoastră trebuie să vă fie înmânat
personal. Odată ce termenii contractului au fost conveniţi şi confirmaţi în scris,
aceştia nu pot fi modificaţi fără acordul dumneavoastră!
 Dacă înţelegeţi bine contractul şi orice alte documente pe care trebuie să le
semnaţi. Dacă ceva nu este clar, rugaţi agenţia să vă explice. Nu semnaţi dacă nu
vă este clar sau dacă este într-o limbă pe care nu o înţelegeţi!
 Care sunt prevederile legate de numărul de ore de lucru pe zi şi pe săptămână,
plata orelor suplimentare, a concediilor şi a concediilor medicale.
 Care este salariul NET (care vi se plăteşte cash sau în cont), în ce valută este
stabilit salariul şi la ce curs de schimb se face plata (în România salariile se plătesc
în lei, chiar dacă salariul a fost stabilit în Euro sau dolari; în cazul detaşării, salariul
vi se plăteşte în ţară iar în România primiţi doar o indemnizaţie, care va fi tot în
lei).
 Cine plăteşte drumul, cazarea şi masa, care vor fi condiţiile de locuit, dacă
beneficiaţi de asigurări medicale şi în ce condiţii. Trebuie să ştiţi, de exemplu, că
în cazul spitalizării, dacă nu aveţi o asigurare medicală care acoperă aceste costuri,
cheltuielile din România pot fi cu mult mai mari decât în ţara dumneavoastră.
 Dacă aveţi informaţii cu privire la posibilitatea angajării în România, respectiv
dacă este permisă angajarea cetăţenilor străini în meseria/profesia pentru care
optaţi şi care sunt condiţiile de acces pe piaţa muncii, dacă este necesară obţinerea
unei autorizaţii de muncă anterior începerii lucrului, cine trebuie să obţină această
autorizaţie, diferite costuri.
 Dacă vi s-a returnat paşaportul şi vi s-a înmânat permisul de şedere şi autorizaţia
de muncă (care trebuie să rămână în posesia dumneavoastră). Nimeni nu are
dreptul să păstreze sau să vă reţină aceste documente!
 Dacă aveţi numerele de telefon ale ambasadei sau consulatului ţării dumneavoastră
în România.
 Dacă aveţi rude, prieteni sau colegi care se află deja în România şi care vă pot
ajuta sau oferi informaţii.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
47
6. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ
6.1. Educaţia
Accesul la educaţie se bazează pe principiul oportunităţilor egale pentru toţi, al
identificării nevoilor şi cerinţelor de educaţie diferenţiată, precum şi al creării cadrului de
dezvoltare personală. Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română, în
limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională.
6.1.1. Înscrierea într-o formă de învăţământ
Sistemul educaţional din România este deschis străinilor care doresc să se înscrie
într-o formă de învăţământ, respectând aceleaşi reguli şi reglementări valabile pentru
cetăţenii români. Procedura decurge astfel:
A. Trimiteţi dosarul de aplicare la instituţia de învăţământ dorită (toate
documentele din dosar trebuie să fie traduse, legalizate, iar în unele cazuri,
apostilate). Există anumite cazuri când veţi fi solicitat să vă depuneţi dosarul
personal, caz în care veţi putea veni în România în baza unei vize de scurtă
şedere (ex: turistică), deoarece instituţia de învăţământ nu vă poate elibera un
document care să ateste faptul că dumneavoastră vă veţi prezenta pentru
depunerea dosarului.
B. Veţi primi o scrisoare de acceptare sau de respingere. La înscriere nu este
necesar să susţineţi un examen de admitere, ci doar, în unele cazuri, anumite
teste de aptitudini.
C. În cazul în care aţi fost acceptat la studii în România, transmiteţi la MECI
un dosar care trebuie să conţină următoarele documente: cererea de eliberare a
scrisorii de acceptare la studii, situaţiile şcolare (copii în original şi traduceri
legalizate), copie şi traducere legalizată după certificatul de naştere, copii după
documentele de identitate (ale dumneavostră şi ale părinţilor, în cazul în care
sunteţi minor), cerere de înscriere la studii avizată de instituţia de învăţământ
aleasă. Dacă doriţi să vă înscrieţi într-o formă de învăţământ superior, va trebui
să prezentaţi şi alte documente precum: actul de studii –diplome/calificări
obţinute anterior (copie şi traducere legalizată), foile matricole, certificat
medical, permis de şedere (în caz că deja posedaţi un astfel de permis).
D. În cazul în care aţi intrat în România în baza unei vize de scurtă şedere anterior
obţinerii scrisorii de acceptare din partea instituţiei de învăţământ, este necesar
să vă întoarceţi în ţara de origine pentru a putea solicita de la Ambasada sau
Consulatul României o viză de lungă şedere în scop de studii, aceasta fiind
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
48
singura modalitate prin care vă veţi putea obţine ulterior, permisul de şedere în
scop de studii.
Taxele de şcolarizare sunt stipulate prin OG. 22/.2009 şi variază în funcţie de
nivelul şi domeniul şcolarizării. Taxele vor fi platite pentru 9 luni în avans (în cazul
cursurilor la zi) şi pentru 3 luni în avans (pentru cei care urmează forma de învăţământ la
distanţă).
 Dacă sunteţi cunoscător al limbii române, va trebui să participaţi la un test de
evaluare, în vederea înscrierii ca student internaţional.
 Dacă nu cunoaşteţi limba română, va trebui să urmaţi un an pregătitor de învăţare
a limbii române, care se va finaliza cu obţinerea unei diplome.
 Durata: un an şcolar (septembrie – iunie)
 Înscrierea: se face la sfârşitul lunii august sau pe parcursul cursului, urmând ca
orele pierdute să fie recuperate. Înscrierile se pot face direct la Inspectoratele
Școlare sau la sediile ORI, cursurile urmând să aibă loc în anumite instituţii de
învăţământ special desemnate.
Metodologia de admitere la studii în România, lista facultăţilor care
organizează anul pregătitor de învăţare a limbii române, precum şi lista universităţilor
cu predare în limbi străine (document disponibil în limbile engleză şi franceză) se află
pe pagina de web: http://www.edu.ro/in...g_ins_etc/c914/
Informaţii suplimentare, proceduri, taxe etc. obţineţi de pe site-ul MECI – Direcţia
Studenţi Internaţionali http://www.edu.ro/in.../articles/c912/
Burse
Cetăţenii străini pot fi acceptaţi de o instituţie de învăţământ din România şi pe
baza unei burse de studiu acordată fie unilateral de statul român, fie în cadrul unor acorduri
bilaterale între ţări sau a unor granturi oferite de alte state ori de către organizaţii
internaţionale.
Condiţiile de acordare a burselor de studii sunt publicate pe site-ul MECI
www.edu.ro, http://www.edu.ro/in.../pressrel/10591
Graficul sistemului educaţional pe nivele şi şcoli cu predare în limba română:
Sistemul românesc de învăţământ preuniversitar este structurat pe 4 niveluri:
 Preşcolar – grupa mică, mijlocie şi mare (varsta: 3-7 ani)
 Primar – clasele I-IV (începe de regulă în jurul vârstei de 6-8 ani)
 Secundar – gimnazial (clasele V-VIII), liceal (clasele IX-XII//XIII) sau
profesional - şcoala de arte şi meserii (clasele IX-X)
 Universitar – de licenţă (3-6 ani, în funcţie de profil), de masterat (1-2 ani), de
doctorat (minim 3 ani).
În România învăţământul de 10 clase este obligatoriu, până când tânărul împlineşte
vârsta de 18 ani.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
49
Nivele Forma de
înv􀄃􀄠􀄃mânt
Clasele Tipul
cursurilor
Structurare Durata
în ani
Pre􀃺colar Grupa Mic􀄃,
Mijlocie 􀃺i Mare
Zi
Internat
3
Primar 􀐫coal􀄃 Primar􀄃 I-IV Zi 4
Secundar Gimnaziu V-VIII Zi 4
Liceal sau
􀐫coala de Arte 􀃺i
Meserii
IXXII/
XIII
IX-X
Zi/ seral/
f􀄃r􀄃
frecven􀄠􀄃
Aprox: 15
septembrie – 15
iunie
- dou􀄃 semestre
separate de o
vacan􀄠􀄃 de iarn􀄃.
- vacan􀄠e cu
ocazia s􀄃rb􀄃torilor
religioase (Paste,
Cr􀄃ciun) sau
na􀄠ionale (1
Decembrie)
4
2
Superior Facultate - Zi
La distan􀄠􀄃
3-6 ani
(în
func􀄠ie
de
profil)
Masterat - Zi/la distan􀄠􀄃 1-2 ani
Doctorat - Zi/la distan􀄠􀄃
Aprox: 1 Oct. –
20 Iunie.
- dou􀄃 semestre
care se termin􀄃 cu
o sesiune de
examinare 􀃺i o
vacan􀄠􀄃
- se termin􀄃 cu
examen final:
licen􀄠􀄃, dizerta􀄠ie,
doctorat.
Minim
3 ani
În ceea ce priveşte învăţământul superior, România a adoptat sistemul Bologna de
armonizare a sistemelor de învăţământ în vederea creării unui Spaţiu European al
Învăţământului Superior. În acest sens România a introdus o serie de prevederi precum:
- înlocuirea învăţământului superior de licenţă de 4 ani cu cel de 3 ani
- introducerea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS)
http://ec.europa.eu/...cy/doc48_en.htm
- recunoşterea diplomele obţinute în oricare ţară UE de către toate celelalte ţări
De asemenea, România ia parte la sistemul de schimb internaţional de studenţi prin
programe precum: Erasmus, Copernicus, Monet etc.
Sistemul de notare în şcolile româneşti
(IVEL SISTEM DE (OTARE
Primar (I-IV) Acordarea de calificative:
Foarte bine (FB) – Excelent
Bine ( - Bine,
Satisfăcător (S) –satisfăcător
Insuficient (I) – examen ratat.
Secundar (V-XIII)
şi Sistem de notare de la 1 la 10
Superior -10 cea mai bună notă,
iar 1 cea mai slabă notă
- 5 nota minimă de trecere
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
50
Instituţii de învăţământ cu predare în limbi străine
În anumite oraşe există şi instituţii de învăţământ, pe toate nivelele de educaţie, cu
predare în limbi străine. Acestea pot fi de stat sau particulare, taxele de studiu fiind stabilite
la nivelul respectivei instituţii. În Bucureşti, spre exemplu, instituţiile publice de învăţământ
preuniversitar cu predare exclusivă în limbi străine sunt: Colegiul German Goethe (limba
germană), şi Liceul Teoretic “Ady Endre” (limba maghiară).
De asemenea, pentru efectuarea studiilor superioare vă puteţi înscrie la una dintre
universităţile care oferă cursuri în limbi străine (engleză, franceză, germană), lista acestora
fiind disponibilă aici: http://www.edu.ro/in...g_ins_etc/c914/
Intrarea şi şederea studenţilor străini în România
După ce aţi primit scrisoarea de acceptare la studii din partea instituţiei de
învăţământ din România va trebui să vă prezentaţi la Ambasda sau Consulatul României din
ţara dumneavostră, pentru a vă putea depune documentele pentru eliberarea unei vize de
lungă şedere în scop de studii. Aceasta costă 120 de Euro şi va avea o valabilitate de 90 de
zile cu una sau mai multe intrări.
Odată ce aţi ajuns pe teritoriul României, va trebui să depuneţi la ORI dosarul
pentru obţinerea permisului de şedere în scop de studii valabil pe un an, acesta urmând sa
fie reînnoit anual cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.
Lista documentelor necesare pentru obţinerea vizelor de lungă şedere în
scop de studii şi a permisului de şedere în scop de studii este disponibilă la:
http://ori.mai.gov.r...na/ro/Studii/74
Cazarea studenţilor în căminele studenţeşti
Pe perioada efectuării studiilor în România, puteţi beneficia la cerere şi în limita
posibilităţilor de un loc de cazare în căminele studenţeşti. Pentru aceasta este necesar să
faceţi această solicitare la secretariatul universităţii sau să bifaţi această opţiune pe
formularul de aplicare, în momentul în care vă depuneţi dosarul de înscriere.
6.1.2. Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor
În cazul în care doriţi să vă continuaţi studiile sau să vă încadraţi în muncă pe
teritoriul României, este necesară recunoaşterea şi echivalarea diplomelor obţinute în
străinătate. Pentru a putea iniţia această procedură, diplomele trebuie să fi fost emise de o
instituţie de învăţământ acreditată pe teritoriul statului respectiv.
Recunoaşterea – constituie acceptarea unei diplome sau a unui act de studii ca
autentice. Criteriile de evaluare pentru recunoașterea diplomelor sunt: tipul de program de
studii, numărul de credite transferabile, conţinut, formare, domeniu, specializare, calificare
profesională, prin comparaţie cu sistemul românesc de învăţământ, în vederea stabilirii
nivelului pe care acestea le conferă în învăţământul românesc.
Echivalarea – reprezintă evaluarea curriculum-ului parcurs până la eliberarea
respectivei diplome sau act de studii şi a compatibilităţii acestuia cu sistemul de învăţământ
românesc. Echivalarea este urmată de eliberarea unui atestat care vă conferă drepturi egale
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
51
cu ale celor care au studiat în România.
Diplomele şi certificatele de studii complete şi parţiale sunt recunoscute automat
dacă sunt obţinute la instituţii de invatamant acreditate din UE şi SEE; diplomele şi
certificatele de studii obţinute în state terţe sunt recunoscute doar în cazul în care structura
studiilor din ţara terţă este similară cu cea din România, iar între cele două ţări există un
acord de recunoaştere reciprocă a diplomelor. În caz contrar se va apela la aplicarea de
măsuri compensatorii (teste, examene de diferenţă, stagii de studiu etc.)
Informaţii suplimentare referitoare la proceduri sunt disponibile la adresa
www.cnred.edu.ro
6.1.3. Învăţarea pe tot parcursul vieţii
Se referă la orice activitate de învăţare
realizată pe parcursul vieţii cu scopul de a contribui
la îmbunătăţirea nivelului cunoaşterii, a
aptitudinilor şi competenţelor, dintr-o perspectivă
personală, civică, socială sau lucrativă.
În funcţie de interesele şi de domeniul
dumneavoastră de activitate, vă puteţi înscrie la
unul dintre cursurile de pregătire sau formare
profesională anunţate de instituţiile de învăţământ,
agenţiile de ocupare a forţei de muncă sau furnizorii
acreditaţi de instruire.
Alte informaţii utile: http://ori.mai.gov.r...ul-deintegrare/
112
Furnizori de instruire
• Persoane juridice acreditate
(instituţii, companii, ONG-uri)
• Angajatorul dvs.
Forme de instruire
• Cursuri
• Stagii de practică
• Stagii de specializare
• Training pentru actualizarea unor
cunoştinţe în ocupaţia dvs. de bază
sau ocupaţii înrudite
• Studii avansate sau burse de cercetare
6.2. Cultura
Cultura unui popor însumează valorile sale spirituale (inclusiv convingeri, atitudini,
comportamente de zi cu zi) şi valorile sale materiale, adică produsele şi rezultatele muncii
sau gândirii acelui popor, instituţiile specifice, specialiştii în domeniu şi personalităţile care
au contribuit la dezvoltarea culturii naţionale.
Câteva repere culturale româneşti
Monumente istorice:
• Cetăţi medievale - Sighişoara, Făgăraş, Neamţ, Poienari, Râşnov etc.
• Mănăstiri - spaţii de cultură cu valoare istorică şi artistică – Voroneţ, Suceviţa,
Putna, Cozia, Cernica etc.
• Aşezăminte culturale – Ateneul Român, Palatul Cotroceni (Bucureşti), Palatul
Brukenthal din Sibiu, Palatul Culturii din Iaşi
• Biserica (eagră din Braşov - cu arhitectură gotică şi cu o vechime de 600 de ani
Monumente naturale:
• Delta Dunării – are statut de rezervaţie
naturală; din 1991, face parte din
patrimoniul mondial UNESCO.
• Parcurile naţionale şi naturale - Parcul
Retezat, Parcul Apuseni, Parcul Piatra
Craiului, Parcul Grădiştea, Parcul
Vânători Neamţ, etc.
• Rezervaţiile naturale - Rezervaţia naturală
„Valea zimbrilor”, Coloanele de bazalt de
la Piatra Cioplită -judeţul Braşov, etc.
• Lacul Roşu şi Lacul Sfânta Ana (judeţul
Harghita)
• Vulcanii Noroioşi (judeţul Buzău) –
formaţiuni naturale create de o masă
gazoasă pe un sol argilos
Personalităţi ale culturii române:
• Nicolae Grigorescu (1838 - 1907) – fondator al picturii moderne româneşti
• Mihai Eminescu (1850 - 1889) – cel mai important scriitor romantic din literatura
română
• Ciprian Porumbescu (1853 - 1883) – compozitor
• George Enescu (1881 - 1955) – compozitor, violonist, pianist, dirijor şi profesor
• Constantin Brâncuşi (1876 - 1957) - sculptor
• Mircea Eliade (1907 - 1986) – istoric al religiilor, scriitor de ficţiune, filozof şi profesor
• Eugen Ionescu (1909 - 1994) – dramaturg
Personalităţi ale sportului românesc:
• Nadia Comăneci (n. 1961) – gimnastă
• Gheorghe Hagi (n. 1965) – fotbalist
Ştiaţi că...?
- Oraşul Sibiu a fost „Capitală Culturală Europeană” în anul 2007, alături de
Luxemburg.
- Dacă vizitaţi oraşul Târgu Jiu, puteţi admira ansamblul sculptural care cuprinde
trei dintre cele mai impresionante creaţii ale lui Constantin Brâncuşi: Coloana
Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului.
- Cu ocazia sărbătorilor pascale, românii ciocnesc ouă roşii.
- Doina (creaţie muzicală folclorică românească) şi Dansul Căluşarilor sunt
incluse în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii UESCO.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
52
Lista monumentelor din
România care se află în patrimoniul
U(ESCO (The World Heritage List)
• Delta Dunării
• Bisericile din secol XVI, din Nordul
Moldovei
• Mănăstirea Horezu
• Satele cu biserici fortificate din
Transilvania
• Fortăreaţa dacică din Munţii Orăştie
• Centrul istoric al cetăţii medievale
Sighişoara
• Bisericile de lemn din Maramureş
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
53
Artă, cultură, media, divertisment
Publicul amator are acces permanent la o
diversitate de produse şi manifestări culturale. În
Bucureşti, dar şi în celelalte oraşe din România
există muzee, biblioteci, librării, cinematografe,
cluburi sau puncte de desfacere a presei. Se
organizează curent spectacole de teatru, operă,
operetă, balet şi dans contemporan, concerte,
expoziţii, competiţii sportive, târguri, „zile ale
oraşelor”. Pentru informare, căutaţi ediţiile locale
ale unor ghiduri gratuite sau consultaţi website-uri
dedicate.Institutele şi centrele culturale ale unor ţări
străine, împreună cu ambasadele sau consulatele lor
în România, derulează programe dedicate cetăţenilor lor şi nu numai: străinii care vorbesc
nativ, o limbă comună mai multor ţări (franceza, spaniola, engleza) şi publicul român,
deopotrivă, pot beneficia de iniţiativele diferitelor reprezentanţe străine în România. Scopul
lor este de a-şi promova specificul cultural, dar şi de a încuraja înţelegerea diferenţelor şi
schimburile culturale. În cadrul acestor programe se organizează vizionări de filme,
dezbateri, seri culturale, degustări de produse tradiţionale, spectacole cu artişti străini
invitaţi şi alte tipuri de evenimente.
În România, există publicaţii şi programe de televiziune sau radio în limba română,
dar şi posturi sau publicaţii de limbă străină sau bilingve. Dintre acestea amintim: Bucarest
Hebdo, Nine O'Clock, Bucharest Night Life, Arab News Agency, Radio France
International, Deutsche Welle. Vă recomandăm, de asemenea, Radio România Internaţional,
canal al postului public de radio, care emite în 17 limbi, inclusiv română.
Bucătăria românească
Bucătăria românească cuprinde nenumărate obiceiuri, tradiţii şi preparate culinare
specifice. Aceasta a fost influenţată, printre altele, de bucătăria balcanică, turcă, maghiară
sau germană. Românii consumă atât vegetale, cât şi produse lactate şi carne.
• Mesele principale sunt micul dejun, prânzul şi cina.
• Oricare dintre acestea poate începe cu urarea: "Poftă bună!".
• Feluri de mâncare tipic româneşti: mămăliga (din porumb), cozonacul, sarmalele etc.
• România este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial.
Românii iubesc şi bucătăria internaţională. De aceea, în orice oraş mare puteţi găsi
şi restaurante cu alt specific decât cel românesc.
Tradiţii şi sărbători
Obiceiurile şi tradiţiile românilor au origini populare sau religioase străvechi.
Cele populare (dansuri, cântece, port) diferă de la o regiune la alta. Printre cele mai
cunoscute zone folclorice amintim: Maramureşul, Ţara Moţilor, ţinutul Mehedinţi, zona
Harghitei. Unele diferenţe apar şi în ceea ce priveşte obiceiurile specifice legate de
evenimente precum naşterea, botezul, căsătoria sau înmormântarea.
Publicaţii editate în alte limbi
• Hakses (Constanţa)
- turcă şi română
• Realitatea evreiască (Bucureşti)
- română, idis, engleză
• (as Holos. Ukrainski Visnek şi
Curierul ucrainean (Bucureşti)
- ucrainiană
• Zorile (Bucureşti) şi Kitej Grad (Iaşi)
- rusă
• (asa reci şi Knijeni jivot (Timişoara)
- sârbă
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
54
Principalele sărbători religioase în România sunt legate de celebrarea unor
evenimente creştine majore, precum Crăciunul şi Paştele, când se fac cadouri şi se consumă
preparate culinare specific româneşti. Aceste zile sunt declarate prin lege ca fiind
nelucrătoare, întrucât intră în categoria sărbătorilor legale, alături de zile ca 1 decembrie,
1 mai, Anul Nou sau cele 2 zile acordate de stat persoanelor care îşi sărbătoresc propriul
cult, altul decât cele creştine.
Este important de reţinut că aceste tradiţii, obiceiuri sau sărbători nu au caracter
obligatoriu. Fiecare este liber să se raporteze la ele în felul său propriu.
Pe perioada şederii dumneavostră în România veţi sesiza existenţa unor diferenţe
culturale prezente prin intermediul unor stiluri de viaţă a căror însemnătate poate fi
percepută într-un mod complet diferit decât v-aţi fi putut aştepta. Un astfel de exemplu se
referă la consumul de alcool, care în unele culturi poate fi complet interzis, pe când în
cultura românească acesta reprezintă un mijloc de socializare. Alcoolul este pus în vânzare
persoanelor peste 18 ani în majoritatea magazinelor şi localurilor publice (cafenele, cluburi,
barur

[muhlisun]

7. ALTE DREPTURI ȘI OBLIGAȚII
7.1 Accesul la o locuinţă
În România, accesul la o locuinţă, nu este condiţionat de existenţa unui drept de
proprietate asupra unui imobil. Puteţi deţine un apartament sau o casă în baza unui contract
de închiriere (dumneavoastră având calitatea de locatar sau chiriaş), ori prin încheierea
unui contract de vânzare-cumpărare. Calitatea locuirii depinde mai ales de accesul la
utilităţi, între mediul urban şi mediul rural existând, în unele cazuri, diferenţe semnificative.
Pe perioada şederii în România, cel mai probabil veţi sta într-un apartament la bloc,
motiv pentru care este important să aveţi o relaţie bună cu vecinii, să păstraţi liniştea şi
curăţenia în spaţiul înconjurător.
Întrucât pe piaţă există o cerere de locuinţe mai mare decât oferta disponibilă, vă
sfătuim să vă căutaţi din timp un spaţiu de locuit.
• Vă puteţi căuta o locuinţă verificând: anunţurile prezentate în ziarele specializate
sau în rubricile speciale ale ziarelor locale, serviciile agenţiilor imobiliare
(www.imobiliare.ro) şi anunţurile stradale.
• Hostelurile – pot reprezenta o soluţie provizorie până la găsirea unei locuinţe
stabile într-un oraş. Acestea oferă de regulă camere cu mai multe paturi, însă
preţurile sunt cu mult mai mici decât cele practicate de hoteluri.
(www.hostelromania.com)
7.1.1. Închirierea unui apartament
Una dintre soluţiile cel mai des utilizate
pentru soluţionarea problemei legate de locuire o
reprezintă încheierea unui contract de închiriere.
Preţul chiriei variază în funcţie de oraş şi
de poziţionarea urbană a locuinţei (ex: chiriile cele
mai scăzute sunt de regulă la periferia oraşului).
Este mai avantajos să împărţiţi cu cineva un
apartament cu mai multe camere decât să locuiţi
singur/ă într-o garsonieră.
Piaţa imobiliară din România practică
preţuri care se situează în jurul valorii salariului
mediu pe economie (320 EURO) pentru un
apartament de 2-3 camere situat în afara centrului
marilor oraşe.
De obicei, în preţul chiriei nu sunt incluse
Contractul de închiriere
- trebuie să fie redactat într-o formă
scrisă;
- trebuie să cuprindă următoarele
informaţii:
􀀀 datele de identificare ale părţilor
(chiriaş şi proprietar);
􀀀 datele de identificare ale apartamentului
(adresa completă, numărul camerelor,
suprafaţa, dotările apartamentului);
􀀀 perioada de valabilitate (durata) a
contractului;
􀀀 condiţiile de reziliere (încetare) a
contractului;
􀀀 modalităţi de calcul a sumei pentru
chirie, avansul şi garanţiile pe
perioada menţionată;
􀀀 metoda de calculare pentru plata
utilităţilor (întreţinere, telefon, etc.)
􀀀 obligaţiile părţilor
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
56
cheltuielile cu utilităţile precum: întreţinerea, gazul, apa, lumina, telefonul etc, dumneavoastră
având obligaţia de a le plăti separat.
Este foarte important să încheiaţi un contract de închiriere în formă scrisă cu
proprietarul, mai ales dacă trebuie să faceţi dovada asigurării locuinţei pentru îndeplinirea
formalităţilor de prelungire a vizei.
7.1.2. Cumpărarea unui apartament
În calitate de cetățean străin, puteţi dobândi dreptul de proprietate asupra unui
imobil în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români. Terenurile pot fi achiziţionate în condiţiile
reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate (Legea nr. 312/2005).
Achiziţiile imobiliare se pot realiza atât prin intermediul unei agenţii imobiliare cât
şi printr-un acord direct între părţi. Contactarea unui jurist specializat pe probleme imobiliare
este recomandată în vederea verificării autenticităţii documentelor de vânzare-cumpărare.
7.1.3. Locuinţele sociale
Accesarea locuinţelor sociale reprezintă un
drept de care puteţi beneficia conform legii, însă la
nivel naţional numărul acestor locuinţe este extrem
de limitat, motiv pentru care şansele noilor aplicanţi
sunt foarte scăzute.
Puteţi solicita o locuinţă socială (cu chirie
subvenţionată) dacă:
- prin declaraţii de venit şi acte doveditoare
arătaţi că aveţi un venit mediu net lunar pe
persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul
câştigului salarial mediu net lunar pe economie,
anterior lunii în care se analizează cererea, precum
şi anterior lunii în care se repartizează locuinţa.
- nu detineţi în proprietate o locuinţă, nu aţi
înstrăinat o locuinţă după 1 ianuarie 1990, nu aţi
beneficiat de sprijinul statului pentru obţinerea unui
credit şi execuţia unei locuinţe, nu aveţi închiriată
altă locuinţă din fondul locativ de stat.
Puteţi afla informaţii despre conţinutul dosarului şi vă puteţi depune cererea
la sediul Consiliului Local din oraşul în care locuiţi.
7.1.4. Înregistrarea utilităţilor
Utilităţile care ţin de locuire sunt înregistrate separat, fie că apartamentul în cauză
se află în proprietate personală sau este închiriat. Aceasta presupune abonarea la anumite
companii furnizoare de gaz, electricitate (220W), apă, colectarea gunoiului etc. De
asemenea, trebuie să ţineţi cont de faptul că plata lunară a întreţinerii către Asociaţia de
Locatari este obligaţia dumneavostră.
Criteriile în vederea
închirierii unei locuinţe sociale
- sunt stabilite anual de către
Consiliile Locale
- se referă, în general, la:
• venitul
• condiţiile de locuit
• situaţia juridică şi tipul imobilului
• numărul membrilor familiei
• starea sănătăţii solicitanţilor sau a
membrilor familiei
• diversele categorii de persoane
beneficiare ale unor legi speciale
• nivelul studiilor
• vechimea în muncă
• vechimea cererilor de solicitare
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
57
Plata anuală a impozitului pe locuinţă este obligatorie şi depinde de mărimea
imobilului. De regulă, dacă locuiţi cu chirie, această taxă este plătită de către proprietar.
7.1.5. Asigurarea locuinţei
Pentru a vă asigura apartamentul împotriva unor eventuale prejudicii cauzate de
incendii, inundaţii sau spargeri, puteţi opta pentru una dintre ofertele furnizorilor de
asigurări private de locuinţă.
Fie că sunteţi chiriaş sau proprietar, este responsabilitatea dumneavoastră să
încercaţi să preveniţi incendiile şi exploziile, verificând permanent instalaţiile electrice şi
de gaze şi menţinând libere culoarele de evacuare în caz de incendiu.
7.2. Asistenţa socială
Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri
prin care statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, colectivitatea locală
şi societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare
ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a
persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor.
Dreptul la asistenţa socială este garantat pentru cetăţenii altor state, apatrizii, pentru
cei care a dobândit o formă de protecţie şi care au domiciliul sau reşedinţa în România, în
condiţiile legislaţiei române şi ale acordurilor şi tratatelor la care România este parte.
Prestaţiile sociale în bani sau în natură cuprind: alocaţiile familiale, ajutoarele
sociale şi speciale către familii sau persoane, în funcţie de nevoile şi veniturile acestora.
Beneficiarii serviciilor sociale sunt: copiii şi familia, persoanele vârstnice,
persoanele cu handicap, persoanele fără adăpost, persoanele abuzate, persoanele dependente
de droguri, alcool sau alte substanţe toxice, bolnavii cronici şi persoanele care suferă de boli
incurabile, precum şi alte persoane aflate în situaţii de nevoie socială.
Alocaţiile familiale se acordă familiilor cu copii şi au în vedere, în principal,
naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor. Ajutoarele sociale sunt prestaţii acordate în bani
şi în natură persoanelor sau familiilor ale căror venituri sunt insuficiente pentru acoperirea
nevoilor minime. Persoanele cu deficienţe fizice, senzoriale, psihice sau mentale beneficiază
de ajutoare speciale. Cele mai importante prestaţii care se acordă în baza unor legi speciale
sunt: alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru copiii nou-născuţi, alocaţia de susţinere
pentru familia monoparentală, indemnizaţia lunară de hrană cuvenită adulţilor şi copiilor
infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, drepturi financiare pentru nevăzători, asistenţa
socială a persoanelor vârstnice, ajutorul pentru încălzirea locuinţei, ajutoare financiare şi de
urgenţă, ajutor rambursabil pentru refugiaţi.
Pentru obţinerea ajutoarelor/prestaţiilor sociale, trebuie să vă adresaţi, după
caz, primăriei sau Direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie. Pentru mai multe
detalii consultaţi http://sas.mmssf.ro/...atiiSociale.php.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
58
8. TRA(SPORTUL
În calitate de cetăţean al unui stat terţ puteţi călători liber pe teritoriul României.
Infrastructura şi posibilităţile de transport în România sunt variate, existând atât servicii
publice de transport, cât şi companii private. Reţeaua de transport cuprinde şosele, căi
ferate, linii de metrou subterane, linii aeriene şi ape navigabile, biletele de transport public
fiind contra cost.
Infrastructura rutieră este formată din autostrăzi (viteza maximă 130km/h), drumuri
europene (max. 100km/h), drumuri naţionale (90km/h) şi drumuri locale/comunale (max.
50km/h)
Aeroporturile sunt situate în apropierea marilor oraşe din România, majoritatea
acestora având atât curse interne cât şi internaţionale. Accesând următorul link veţi găsi o
listă cu aeroporturile din România:
http://upload.wikime...ernationale.svg
8.1. Transport Local
 La nivelul întregii ţări, transportul local este realizat printr-o reţea de tranzit
compusă din autobuze, troleibuze, tramvaie, microbuze (maxi-taxi) şi, în
Bucureşti, metrou.
În municipiul Bucureşti aeroportul internaţional se află în afara oraşului, fiind
conectat de centru prin intermediilor liniilor de autobuz Expres 780 şi 783.
 Densitatea acestei reţele depinde de mărimea oraşului, iar tarifele pentru serviciile
de transport sunt stabilite la nivel local.
Preţul unui bilet de transport variază între ¼ şi ½ Euro, sumă ce va fi plătită în
echivalentul în lei (1,2-2 RON). Excepţie fac liniile expres care au tarife mai mari, acestea
fiind de aproximativ 1 Euro/călătorie. În cazul în care folosiți zilnic mijloacele de transport
în comun, este mai avantajos să vă procurați un abonament lunar pe una, două sau toate
liniile de transport.
 Unele dintre mijloacele de transport public beneficiază de dotări speciale pentru
persoanele cu dizabilităţi.
 Serviciile de taximetrie sunt oferite de către diverse companii private care
afişează tarifele pe vehicul, acestea putând fi mai mari pe timpul nopţii sau pentru
călătorii în afara oraşului.
Tariful mediu pentru un km poate fi tarifat între 1/3 şi 1 Euro (1,4 şi 4 RON).
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
59
Recomandări:
- Încercaţi pe cât posibil să folosiţi serviciile de transport în comun care au tarife fixe
Exemplu: Regia Autonomă de Transport Bucureşti – RATB şi Metrorex (metrou)
http://www.ratb.ro/i....php?page=harta
http://www.metrorex....mages/harta.png
- Evitaţi să luaţi taxiuri din faţa aeroporturilor, gărilor şi autogărilor, deoarece
acestea au de obicei tarife mai mari decât media. Cu toate acestea, atunci când
folosiţi un taxi trebuie să vă asiguraţi că şoferul a pornit taxatorul şi că tariful pe
km este cel care v-a fost comunicat/ sau cel înscris pe vehicul.
- Când folosiţi serviciile de taximetrie, este util să vă asiguraţi că şoferul cunoaşte
adresa indicată şi că nu sunteţi plimbaţi pe rute ocolitoare. De asemenea, în
momentul efectuării plăţii asiguraţi-vă că primiţi un bon fiscal.
8.2. Transport interurban (interjudeţean)
Pentru a vă deplasa între localităţi, de obicei veţi folosi trenul sau autobuzul.
Transportul aerian intern este mai puţin folosit - există curse doar între principalele oraşe
ale ţării.
Transportul rutier (autobuze şi microbuze) este oferit de companii publice şi
private, care stabilesc preţul biletelor, al abonamentelor şi regimul reducerilor pentru
anumite categorii de persoane (ex: elevi, pensionari, persoane cu dizabilităţi).
Transportul feroviar este acoperit în mare parte prin reţeaua CFR, cât şi de alte
companii private. Reducerile se oferă pentru anumite categorii de călători sau prin
achiziţionarea abonamentelor.
Gările, autogările şi aeroporturile situate în principalele oraşe ale ţării beneficiază de
un birou de informaţii de unde puteţi obţine (gratuit sau contra cost) detalii legate de
trasportul urban/interurban/internaţional precum şi hărţi ale oraşului respectiv.
Căile Ferate Române (CFR): www.cfr.ro; Transport rutier: www.autogari.ro
8.3. Permise de conducere
 Pentru a putea conduce un autovehicul în România trebuie să aveţi 18 ani
împliniţi şi un permis de conducere valabil şi adecvat categoriei din care
respectivul mijloc de transport face parte.
 Pentru a putea obţine un permis de conducere în România, trebuie să aveţi
un permis de şedere valabil, urmând ca examenul să se susţină la Serviciul Public
Comunitar, Regim Permise de Conducere de pe raza localităţii dumneavoastră.
Procedura constă în susţinerea unui examen ce constă dintr-o probă scrisă (care
la cerere poate fi susţinută în limba engleză, franceză sau germană) şi o probă
practică, înscrierea fiind permisă doar în baza unui document eliberat de către o
şcoală de şoferi care atestă faptul că solicitantul a parcurs 30 de ore practice şi a
participat la cursurile de legislaţie rutieră.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
60
 Preschimbarea permiselor de conducere care sunt obţinute în alte state şi sunt
valabile, cu permise româneşti, se poate face automat numai dacă aveţi un permis
de şedere în România şi dacă ţara care v-a eliberat respectivul permis este
semnatară a Convenţiei Asupra Circulaţiei Rutiere (Viena 1968), sau dacă a
încheiat un acord cu România în ceea ce priveşte recunoaşterea reciprocă a
permiselor de conducere. Lista statelor semnatare poate fi accesată aici:
http://www.autopermi...permiselor.html
 În cazul în care nu vă puteţi preschimba permisul, puteţi conduce autovehicule
în baza permisului de conducere din ţara de origine şi a unui permis de conducere
internaţional.

[muhlisun]

9. FAMILIA
9.1. (aşterea
Conform legislaţiei în vigoare, orice copil născut pe teritoriul României trebuie
declarat şi înregistrat la Oficiul Stării Civile din cadrul Primăriei.
Înregistrarea noului născut se face în termen de: 15 zile (pentru copilul născut viu)
sau 3 zile (pentru copilul născut mort). Depășirea acestui termen este sancționată cu amendă.
Pentru aceasta este necesară obţinerea unui certificat de naştere românesc pe care
îl puteţi solicita la Primărie în baza unui dosar care să conţină următoarele documente:
 Certificat medical de constatare a naşterii
 Buletinul de identitate al mamei
 Certificat de căsătorie sau Certificatul de naştere al mamei - daca este divorţată
sau necăsătorită
 Buletinul de identitate al declarantului - dacă părinţii copilului nu sunt căsătoriţi
 Declaraţie de stabilire a numelui copilului - dacă părinţii poartă nume de familie
diferite
Dacă părinţii nu au nume de familie comun sau există neconcordanţă între
prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii şi declaraţia verbală
a declarantului, întocmirea actului de naştere se face pe baza declaraţiei scrise şi semnate
de ambii părinţi, din care să rezulte numele de familie şi prenumele copilului.
Înregistrarea naşterii se poate face de către orice persoană, pe baza actului de
identitate, însă ridicarea Certificatului de naştere se poate face doar de către unul dintre părinţi.
Copiii cu unul sau ambii părinţi cetăţeni străini:
Pot fi cetăţeni români, la cererea şi prin acordul ambilor părinţi copiii care:
a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este
cetăţean român;
s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia
română.
c) sunt cetăţeni străini dar sunt adoptaţi de cetăţeni români
Copilul obţine cetăţenia română automat dacă are mai puţin de 18 ani la data la
care părinţii săi obţin cetăţenia română.
Copilul găsit pe teritoriul statului român este cetăţean român, dacă nici unul dintre
părinţi nu este cunoscut.
În cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor
hotărî de comun acord cu privire la cetăţenia copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de
acord, tribunalul din localitatea de domiciliu a minorului va decide, pe principiul respectării
interesului superior al copilului. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este
necesară obţinerea consimţământului său.
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
62
9.2. Căsătoria
Condiţiile prevăzute de legea română pentru încheierea căsătoriei
Persoanele care se căsătoresc trebuie să fi împlinit vârsta legală pentru căsătorie (18
ani bărbaţii şi 16 ani femeile); îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu documentele de
identitate valabile (paşaport, buletin de identitate, permis de şedere) şi cu certificatul de naştere.
Oficierea căsătoriei se poate face numai după trecerea unui termen de 10 zile de la
data depunerii dosarului la Oficiul Stării Civile din cadrul Primăriei din localitatea
dumneavoastră.
Documentele necesare încheierii căsătoriei dintre doi cetăţeni străini sau dintre un
cetăţean străin şi un cetăţean român trebuie depuse în original și copie. Acestea sunt:
 Paşaportul pe care să fie aplicată o viză valabilă, sau permisul de şedere în
România;
 Certificatul de naştere (tradus şi legalizat la un notar din România);
 Un certificat de celibat (care confirmă faptul că persoana nu este deja căsătorită)
emis de autorităţile statului de origine sau de ambasada/consulatul statului
respectiv) și/sau o declaraţie pe propria răspundere că persoana nu este/nu mai
este căsătorită. În cazul în care persoana a mai fost căsătorită aceasta trebuie să
aducă certificatul de divorț sau certificatul de deces al fostului(ei) soț/soție.
 O declaraţie pe proprie răspundere care atestă faptul că persoana respectivă nu
încalcă condiţiile de fond din ţara de origine, pentru încheierea căsătoriei în
România.
 Certificat medical din care să rezulte că fiecare dintre viitorii soţi este apt pentru
a încheia căsătoria (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii);
 Declarație notarială pe propria răspundere în cazul cetăţenilor străinii cu datele
de stare civilă (nume şi prenume, data şi locul naşterii şi parinţii cu nume şi
prenume)
 Declaraţie de căsătorie -se face la depunerea actelor, utilizând un formular tip.
 Taxe 2-4 RON (1/2-1 Euro) plătite la caseria primăriei
 În ziua căsătoriei trebuie să fiţi însoţiţi de 2 martori cu acte de identitate, iar
pentru cetățenii străini care nu înțeleg limba română se solicită prezența unui
traducător autorizat.
Documentele depuse în vederea încheierii căsătoriei, care sunt emise de autorităţi
străine, trebuie traduse în limba română şi legalizate de ambasada sau consulatul țării
dumneavoastră din România. Legalizarea copiilor documentelor şi a traducerilor actelor
necesare sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la Ambasada sau
Consulatul competent.
Documentele incluse în dosarul depus la Oficiul Stării Civile trebuie să fie în
anumite cazuri apostilate şi supralegalizate conform Convenţiei de la Haga.
Verificaţi pe site-urile web ale primăriilor sau la oficiile stării civile exact care
sunt actele de care aveţi dumneavoastră nevoie. Lista statelor ai căror cetăţeni au
nevoie de apostilare şi superlegalizare:
http://www.primarias...are-Civila.html
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
63
Există o serie de cazuri speciale în care cetăţeni ai anumitor state nu pot încheia
căsătorii în România, decât cu aprobarea autorităţilor din ţara de origine. De aceea, înainte
de a încheia o căsătorie în România, trebuie să vă interesaţi care sunt obligaţiile care vă revin
în acest sens, de la ambasada sau consulatul ţării dumneavoastră de pe teritoriul României.
Căsătoria de convenienţă
Căsătoria de convenienţă reprezintă căsătoria încheiată cu singurul scop de a
substitui condiţiile de intrare şi şedere a străinilor pe teritoriul României.
Dacă după încheierea căsătoriei depuneți o cerere de obținere/prelungire a dreptului
de ședere în baza acestui nou statut, veți intra într-o procedură de verificare întreprinsă de
către ORI. Aceasta poate consta în solicitarea unor dovezi care să ateste legătura dintre
parteneri, vizite la domiciliu, unul sau mai multe interviuri cu ambii soți etc.
Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de convenienţă sunt:
 Inexistenţa unei coabitări matrimoniale.
 Împrejurarea că soţii nu s-au întâlnit niciodată înainte de încheierea căsătoriei.
 Lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea obligaţiilor născute din căsătorie.
 Soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi.
 Situaţia în care unul dintre soţi a mai încheiat căsătorii de convenienţă.
 Cazul când soţii sunt inconsecvenţi în declararea datelor cu caracter personal,
precum şi a circumstanţelor în care s-au cunoscut.
 Situaţia în care încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plata unei sume de
bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă.
În cazul în care se constată că este o căsătorie de convenienţă se refuză prelungirea
dreptului de şedere temporară în România, iar străinului i se eliberează o decizie de
returnare. În termen de 30 de zile cetăţeanul străin trebuie să părăsească teritoriul ţării.
Decizia poate fi contestată în termen de 10 zile de la data când i s-a adus la cunoştinţă, la
Curtea de Apel.
9.3. Declararea şi înregistrarea decesului
Conform legii, decesul survenit pe teritoriul României se declară şi se înregistrează
de către autorităţile locale. Pentru aceasta, aveţi nevoie de următoarele documente:
 Certificatul medical constatator al decesului
 Actul de identitate al celui decedat
 Certificatul de naştere şi de căsătorie al decedatului
 Actul de identitate al declarantului decesului
Înregistrarea decesului se face în termen de 3 zile de la data producerii acestuia, la
Oficiul Stării Civile din localitatea dumneavoastră.
Consulatul țării al cărei cetățean este cel decedat poate:
 să ofere informaţii privind procedurile ce trebuie urmate în caz de deces,
împreună cu datele de contact ale firmelor de servicii funerare;
 să elibereze paşaport mortuar necesar transportului internaţional al corpului
neînsufleţit.

[muhlisun]

10. FI(A(ŢE
Moneda naţională
Moneda naţională este Leul românesc (RON), care este la rândul său subdivizat în
100 bani.
Banca Naţională a României / BNR (Banca Centrală) este instituţia financiară care
are rolul de a menţine stabilitatea financiară. Politica cursului de schimb valutar intră tot
în atribuţiile BNR, cursul de schimb BNR fiind considerat etalon de multe instituţii
financiare sau pentru efectuarea de operaţiuni financiar-bancare de către diverse instituţii
şi organizaţii.
Există un curs valutar al băncilor comerciale, curs folosit pentru operaţiunile între
bănci şi pentru a măsura serviciile pe care le oferă acestea. Casele de schimb au fiecare, de
asemenea, câte un curs valutar pe care îl stabilesc în funcţie de diverse criterii.
Detalii despre cursul valutar găsiţi pe: http://www.bnr.ro/Cu...schimb-524.aspx
Conturi Bancare
Dacă doriţi să efectuaţi plăţi, să încasaţi bani sau să faceţi transfer de bani în şi din
străinătate, veţi avea nevoie să vă deschideţi un cont bancar. Aveţi posibilitatea deschiderii
unui cont curent simplu la toate băncile, şi, de asemenea, puteţi merge la majoritatea
unităţilor bancare pentru a vă deschide un cont de debit şi de economii. Vi se va solicita să
oferiţi un document prin care să faceţi dovada identităţii dumneavostră: paşaportul şi/sau
permisul de rezidenţă.
Deschiderea contului bancar, gestionarea acestuia şi efectuarea operaţiunilor
financiare de către bancă presupun în general anumite costuri, care pot varia în funcţie de
bancă şi în funcţie de natura serviciului financiar oferit. De asemenea, unele conturi bancare
sunt mai avantajoase din punct de vedere al opţiunilor, condiţiilor, programului, numărului
filialelor sau acoperirii internaţionale.
Puteţi accesa lista băncilor comerciale acreditate de Banca (aţională a României,
precum şi datele lor de contact la : http://www.bnro.ro/B...ciale-1333.aspx
Transfer de fonduri în şi din străinătate
Puteţi trimite fonduri pe teritoriul României, din România în străinătate sau puteţi
primi bani din străinătate apelând la serviciile bancare diferite oferite de către băncile
comerciale. Băncile vă pot furniza, la cerere, o listă cu ţările spre care puteţi trimite bani,
precum şi informaţii în legătură cu valoarea comisioanelor bancare practicate pentru fiecare
ţară şi sumă de bani trimisă. Pentru a efectua un transfer este necesar să prezentaţi un
document care să facă dovada identităţii dumneavoastră: paşaportul şi/sau permisul de
şedere.
Poşta Română vă oferă, de asemenea, servicii de transfer de fonduri pe teritoriul
României, din România în străinătate şi invers: www.posta-romana.ro.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
65
O altă modalitate de transfer este prin intermediul unor servicii (RIA, Money Gram,
Western Union) de plăţi rapide în numerar (fără cont), prin care se pot primi sau transmite
bani în toată lumea, cu respectarea regulamentului valutar în vigoare. Comisionul se
plăteşte de către expeditor. Grila de comisioane se aplică pe tranşe de sume.
Credite
Creditul reprezintă împrumutul de fonduri acordat pe baza unui contract de către
o instituţie bancară. Puteţi să accesaţi un credit pentru a vă finanţa diverse nevoi. Este foarte
important ca înainte de contractarea unui credit să vă informaţi cu privire la costurile şi
condiţiile de oferire ale acestuia precum: perioada maximă a creditului, tipurile de dobândă
practicate, venitul minim pentru a aplica şi tipurile de venit care sunt luate în considerare,
condiţii referitoare la perioada de rezidenţă în România, vechime la locul de muncă, alte
garanţii şi asigurări necesare, alte condiţii specifice tipului de credit pe care îl solicitaţi.
Găsiţi detalii pe site-urile web ale băncilor sau telefonând la numărul lor de Relaţii
Clienţi. În plus, veţi afla că multe bănci acordă credite doar cetăţenilor români sau eventual,
străinilor cu drept de şedere permanentă.
Poşta Română
Oficiile poştale vând timbre, cartele telefonice şi oferă servicii de plată a facturilor
la utilităţi sau transfer de banil în ţară şi în străinătate.
Mai multe detalii pe: http://www.posta-romana.ro/ sau la serviciul telefonic
de relaţii cu publicul al Poştei Române I(FOPOST, care poate fi accesat la numărul
de telefon 021 9393 din Bucureşti şi 021 9393111 din ţară.
Fiscalitate – taxe şi impozite
Când veţi începe să munciţi, fie că sunteţi angajat, fie că lucraţi pe cont propriu,
trebuie să vă înregistraţi cât mai curând cu putinţă la Administraţia Finanţelor Publice la care
sunteţi arondaţi în funcţie de domiciliu sau de locul în care vă desfăşuraţi activitatea, pentru
obţinerea codului fiscal şi pentru calcularea şi plata impozitului pe venit. În cazul în care
sunteţi angajat, angajatorul dumneavoastră trebuie să reţină impozitul pe venit din salariile
dumneavoastră şi să le vireze către bugetul de stat (Fisc).
Pentru mai multe detalii apelaţi la: Direcţia Generală de Metodologii Fiscale,
Îndrumare şi Asistenţă a Contribuabililor, tel.021.408.93.94, fax (0040) 21.408 93 98,
(0040) 31 40.39.160 telefonul contribuabilului, asistenta@mfinante.ro.
Pentru informaţii referitoare la calcularea impozitului pe venit pe tipurile de
activităţi desfăşurate, şi pentru a completa formularele necesare, accesaţi site-ul web al
Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală (ANAF):
http://static.anaf.r.../scurt_ghid.htm
De asemenea, veţi găsi lista Administraţiilor Finanţelor Publice cu datele
acestora de contact pe: http://anaf.mfinante...wps/portal/A(AF
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
66
11. IMPLICĂ-TE Î( COMU(ITATEA TA!
11.1 Participare la viaţa politică, voluntariat, viaţa asociativă
Conform Constituţiei României, ca cetăţean provenind dintr-un stat terţ, nu aveţi
drepturi politice, deşi puteţi accesa toate celelalte drepturi fundamentale în domeniile social
şi economic. Faptul că nu beneficiaţi de drepturi politice înseamnă că nu aveţi dreptul de a
alege (de a vota) sau de a fi ales, de a înfiinţa partide politice şi de a exercita funcţii şi
demnităţi publice.
Aveţi însă dreptul de a înfiinţa o organizaţie non-guvernamentală, de a deveni
asociat sau membru la o asociaţie, fundaţie etc. şi de a întreprinde acţiuni de voluntariat.
Conform legii, voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie
iniţiativă de persoane fizice, denumite vouluntari; activităţile acestora nu sunt remunerate şi
au ca scop producerea unor schimbări benefice în comunitate şi impulsionează schimbarea
în sensul rezolvării problemelor identificate la nivel local. Dumneavoastră, prin activităţile
de voluntariat puteţi contribui la eficientizarea comunicării dintre societatea românească şi
comunitatea din care proveniţi facilitând întărirea reţelei sociale.
11.2. Organizaţii non-guvernamentale, non-profit, specializate în
asistenţa şi integrarea străinilor în România
ARCA - Forumul Român
pentru Refugiaţi şi Migranţi
ONG, furnizor de servicii sociale,
consiliere juridică, asistenţă socială;
promovează şi apără drepturile
refugiaţilor, repatriaţilor şi
migranţilor.
Str. Austrului nr. 23, Apt. 1, sector 2,
Bucureşti
Tel.: (4 021) 252 7357,
fax: (4 021) 252 0815
www.arca.org.ro, office@arca.org.ro
Asociaţia pentru Apărarea
Drepturilor Apatrizilor şi
Refugiaţilor (APADAR)
Acţionează pentru apărarea
drepturilor apatrizilor şi refugiaţilor
în contextul legislativ internaţional
privind statutul acestora.
Str. Batistei, Nr. 11, Sector 2,
Bucureşti
Tel: 021.310.73.32,
Fax: 021.310.73.32
Mobil: 0724.363.418 / 0766.482.99
Email:apadarene@yahoo.com,
www.apadar.ro
Consiliul (aţional Român pentru
Refugiaţi (C(RR)
Oferă asistenţă solicitanţilor de azil şi
refugiaţilor în cadrul a trei
departamente: juridic, social si
medical.
Str. Mântuleasa 42, etaj 3, apartament
10, sect.2, Bucureşti
Tel / fax: +(4021) 312 62 10; +(4031)
405 02 75
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
67
E-mail: office@cnrr.ro,
www.cnrr.ro
Generaţie Tânără România
Oferă asistenţă juridică, socială,
psihologică şi medicală refugiaţilor şi
solicitanţilor de azil din Timişoara, în
principal celor care locuiesc în centrul de
cazare administrat de Oficiului Român
pentru Imigrări. Asigură suport în
reîntregirea familiei.
Str. Molidului 8, RO 300244, Timişoara
Tel. +40 256 282 320
Fax. +40 256 215 659
www.generatietanara.ro
Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS)
Intrarea Mihai Eminescu, nr. 5, sector 2,
Bucuresti
Tel.: (021)210.20.77; (021)210.07.71
Fax: (021)210.82.51
E-mail: aras@arasnet.ro
Web: http://www.arasnet.ro
Serviciul Iezuit pentru Refugiaţi
România (JRS)
Oferă servicii de informare în domeniu,
consiliere socială, găzduire pe perioada
determinată, asistenţă socială, reintegrare
în comunitate, reintegrare profesională.
Contact: Centrul Pedro Arrupe, str. Mr.
Ilie Opriş 54, sector 4 - 041378
Bucureşti
Tel: +40 21 332 2457 -
Tel/Fax: +40 21 332 5361
E-mail: romania@jrs.net
www.jrseurope.org , www.jesref.org
Institutul Intercultural Timişoara
ONG cu activitate culturală, civică şi
ştiinţifică.
Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 8,
Timişoara
Tel/fax: + (40) 256 498457,
+ (40) 256 203942
E-mail: iit@intercultural.ro
www.intercultural.ro şi www.migrant.ro
Salvaţi Copiii România (SCR)
Oferă asistenţă pentru copiii refugiaţi şi
solicitanţi de azil, incluzând şi minorii
neînsoţiţi. SCR asigură accesul copiilor
refugiaţi la învăţământul de bază,
monitorizează participarea acestora la
şcoală şi oferă suport educaţional
suplimentar.
Secretariat General: Intrarea Ştefan
Furtună, nr. 3, sector 1, Bucureşti,
România
Tel.: +40 21 316 61 76,
Fax: +40 21 312 44 86
e-mail: rosc@salvaticopiii.ro
www.salvaticopiii.ro
Centrul medical pentru reabilitarea
victimelor torturii (ICAR)
Oferă asistenţă medicală, psihologică şi
socială. La cabinetele Fundaţiei ICAR se
oferă consultaţii de medicină generală,
medicină internă, cardiologie, psihiatrie,
stomatologie, urologie, fizioterapie,
terapia durerii. Pentru restul
specialităţilor (geriatrie, oftalmologie,
teste de laborator etc.) se fac trimiteri la
cabinete cu care există contracte sau
înţelegeri. Centre de reabilitare sunt în
Bucureşti, Craiova, Iaşi.
Bd. Unirii nr. 70, Bloc J5, sector 3,
cod 74200 Bucureşti
Tel: (4 021) 321 22 21,
fax: (4 021) 327 54 74
E-mail: icar@icarfoundation.ro
Web: www.icarfoundation.ro
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
68
11.3. Organizaţii inter-guvernamentale
11.4. Instituţii şi autorităţi publice, inspectorate/agenţii/ direcţii
judeţene
Autorităţile locale sunt responsabile pentru dezvoltarea unei anumite regiuni şi
pentru asigurarea asistenţei persoanelor ce locuiesc în respectiva regiune (judeţ/localitate).
Informaţii despre autorităţile regionale şi contactele acestora pot fi găsite în cadrul portalului
naţional de administraţie publică: www.administratie.ro
Tot aici se găsesc principalele site-uri ale guvernului, informaţi detaliate şi
reactualizate (link-uri către agenţii guvernamentale, instituţii şi conduceri locale în
România, informaţii legislative, formulare online, informaţii pentru persoane din afara ţării.
Administraţia publică centrală de specialitate cuprinde ministerele, aflate în
subordinea Guvernului şi alte organe de specialitate, organizate în subordinea: guvernului,
ministerelor sau ca autoritati administrative autonome. Autorităţile administraţiei publice
locale sunt consiliile locale, primăriile, consiliul judeţean.
U(ICEF România
Cancelaria: Casa ONU, Bd.
Primăverii 48A, sector 1, Bucureşti
Tel:(0040-21) 201 78 53;
201 78 64 / 65
Fax: (0040-21) 231 52 55
E-mail: bucharest@unicef.org
www.unicef.org
Crucea Roşie România
Str. Biserica Amzei nr.29, sector 1,
Bucureşti
Secretariat: Iulia Sandu
Tel.: +40 21 317 60 06
E-mail: iulia.sandu@crucearosie.ro
Organizaţia Internaţională a
Muncii:
www.ilo.org
Înaltul Comisariat al
(aţiunilor Unite pentru Refugiaţi
(U(HCR România)
Tel.: +(4 021) 210 15 96,
(4 021) 210 90 61
Fax: +(4 021) 210 15 94
E-mail: rombu@unhcr.ch
www.unhcr.org
Organizaţia Internaţională pentru
Migraţie (OIM)
Organizaţie interguvernamentală
Cancelaria: Bd. Dacia nr. 89, Sector
2, Bucureşti
Tel: 021 230 47 02, 021 231 31 79
Fax: 021 230 36 14
E-mail: IOMBUCAREST@iom.int
Internet: www.iom.int
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
69
Agenţia (aţională de
Administrare Fiscală (A(AF)
Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucureşti
Telefon/Fax: 021 / 319.97.59;
021 / 319.97.76; 021 / 319.97.68
www.anaf.mfinante.ro
Agenţia Română pentru Investiţii
Străine
Bulevardul Primăverii nr. 22, sector 1,
Bucureşti
Tel: 021 - 233 91 03
Fax: 021 - 233 91 04
E-mail: aris@arisinvest.ro
www.arisinvest.ro
Agenţia (aţională pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie
Strada Poteraşi nr. 11, București
Tel.: + 0040213362820
Fax: + 0040213361843
E-mail: publicinfo@mimmc.ro
www.mimmc.ro
Asociația pentru Protecția
Consumatorului (APC) din România
Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 32/34,
etaj 4, ap. 16, Bucureşti
Tel-fax: 021.311.02.43
www.apc-romania.ro
Autoritatea (aţională pentru
Protecţia Consumatorilor
B-dul Aviatorilor 72, Sector 1, Bucureşti
Tel: 021 312 12 75
Fax: 021 314 34 62
E-mail: office@anpc.ro
www.anpc.gov.ro
Agenţia (aţională Împotriva
Traficului de Persoane (A(ITP)
Str.Mihai Vodă nr.6, Sector 5, Bucureşti
Telefon: 021 311 89 82
Fax: 021 319 01 83
E-mail: anitp@mai.gov.ro
www.anitp.mai.gov.ro
Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr.3, sector 3,
București
Tel: 021 312.94.76; 021 312.94
Fax: 021 312.49.21,
E-mail: avp@avp.ro
Web: www.avp.ro
Centrul (aţional de Recunoaştere şi
Echivalare a Diplomelor (C(RED)
Telefon: 021 405 63 22
Fax: 021 313 10 13
www.cnred.edu.ro
Consiliul (aţional pentru Formarea
Profesională a Adulţilor (C(FPA)
Telefon: 021.315.78 46
cnfpa@cnfpa.ro
www.cnfpa.ro
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Piaţa Revoluţiei nr.1 A, sect. 1, Bucureşti
Telefon: 021 / 303.70.80 sau 021 /
315.86.16
Relatii cu publicul: 021 / 314.10.50
E-mail: petitii@mai.gov.ro
www.mai.gov.ro
Ministerul Afacerilor Externe (MAE)
Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1,
Bucureşti
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
70
Tel: 021 319.21.08 sau 021
319.21.25
Fax: 021 319.68.62
E-mail: opinia_ta@mae.ro
www.mae.ro
Ministerul Finanţelor Publice
Strada Apolodor nr. 17, sector 5,
Bucureşti
Telefon: 021 319 97 59; 021 226 11 10;
Fax: 021 312 25 09
publicinfo@mfinante.ro
www.mfinante.ro
Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei
Str. Dem I. Dobrescu nr. 2-4, sector 1,
Bucuresti
Telefon/Fax: 021.315.88.12;
021.313.62.67 int 729, 701
E-mail: relatiicupublicul@mmuncii.ro
www.mmuncii.ro
Ministerul Sănătăţii
Intr. Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1,
Bucureşti
Telefon: 021 3072500, 021 3072600
Fax: 021 3072 675
dirrp@ms.ro
www.ms.ro
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Inovării
Str. Gen. Berthelot nr. 28-30, Sector 1,
Bucureşti
Tel. Centrală: 021 4056200; 021
4056300
www.edu.ro
Direcţia Studenţi Internaţionali

[muhlisun]

11.5. Sindicate și patronate
Organizaţiile sindicale sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în
legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este
parte, precum şi în contractele colective de muncă. De asemenea acestea au scopul
promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor
acestora.
Sindicatele sunt constituite dintr-un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi
ramură sau profesie, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi. Sindicatele
se pot asocia în federaţii de ramură sau profesionale, în confederaţii şi în uniuni sindicale.
Patronatele sunt organizaţii ale angajatorilor, autonome, organizate pe secţiuni, ramuri şi la
nivel naţional.
Prin dialogul social dintre sindicate şi patronate are loc procesul de negociere şi
încheiere a contractelor colective de muncă, la nivel naţional, sectorial (ramuri şi grupuri
de unităţi) şi unităţi economice (în cele cu peste 21 de angajaţi). Contractul colectiv de
muncă unic la nivel naţional prevede condiţiile generale ale organizării procesului muncii
la nivel naţional sau într-o ramură determinată şi pe baza lui se încheie contractele
individuale de muncă.
O altă formă a dialogului social este cea referitoare la soluţionarea conflictelor
colective de muncă, care prevede procedurile de soluţionare a conflictelor de drepturi sau
de interese (conciliere, mediere, arbitraj sau grevă).
Confederaţia (aţională a
Sindicatelor Libere din România–
Frăţia (C.(.S.L.R.- Frăţia)
Str. Cristian Popişteanu (fostă
Ministerului), nr. 1 - 3, sector 1,
Bucureşti, cod poştal 010024
Departamentul de Relaţii Publice şi
Comunicare: 021.315.16.32,
www.cnslr-fratia.ro
Confederaţia (aţională
Sindicală “Cartel Alfa” (C(S Cartel
ALFA)
Splaiul Independenţei, nr. 202A, etaj 2,
Sector 6, Bucureşti, cod 060041
Tel: (021) 317 1040; 317 1041;
317 1045, Fax: (021) 312 3481
E-mail: alfa@cartel-alfa.ro
Blocul (aţional Sindical (B(S)
Splaiul Independenţei, nr. 202 A, etaj 4,
sector 6, Bucureşti, cod 060022
Secretariat: 021.316.27.98;
021.316.27.99,
www.bns.ro
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
72
A(EXA 1 – I(FORMAȚII UTILE
Motoarele de căutare constituie un instrument folositor pentru identificarea unor
informaţii pe Internet- mai ales în situaţiile în care nu ştiţi exact pe care website se
găseşte o anumită informaţie.
Câteva motoare de căutare pe Internet:
 www.google.ro - Motor de cautare în limba româna, maghiară etc;
 www.resurse.com - Motor de căutare pe Internet, din România;
 www.dreptonline.ro - Portal juridic
 www.paginiaurii.ro, www.paginialbe.ro - obţinerea unor informatii relevante,
în funcţie de căutarea după domeniul de activitate, numele sau localizarea
companiei.
Pagini de web cu cuvinte şi fraze în limba română:
www.linguanaut.com
http://wikitravel.or...ie_roman_englez
http://www.happychil...eeway/romanian/
Harta Bucureşti
www.bucharest-guide.ro
Localităţi din România pe hartă
www.pe-harta.ro
Site-uri unde vă puteţi căuta un loc de muncă
www.myjob.ro,
www.ejobs.ro,
www.bestjobs.ro,
www.findjob.ro,
www.1job.ro,
www.bursamuncii.ro,
www.job-studenti.ro,
www.romjob.ro,
www.jobber.ro
CO(STITUŢIA ROMÂ(IEI:
Constituţia României în limba franceză: www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=372
Constitutia României în limba engleză: www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=371
Constitutia României în limba română: www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
73
CODUL MU(CII:
Codul Muncii în limba engleză (Romanian Labour Code): www.codulmuncii.ro/en
Codul Muncii în limba română (Codul Muncii Adnotat): www.codulmuncii.ro
Telefoane utile
Număr unic de urgenţă - 112
Poliţia - 955
Salvarea - 961
Pompieri - 981
Brigada poliţie rutieră - 9544
Protecţia consumatorului - 980
Telefonul copilului - 116 111
Asistenţă socială – 021.314.23.15
Informaţii diverse - 951
Codul telefonic pentru România
Pentru a putea apela un număr de telefon românesc din străinătate trebuie să formaţi
codul de ţară 0040 sau +40 urmat de prefixul judeţului în care sunaţi.
Exemplu:
004021 ....(pt un număr de telefon fix din Bucureşti)
00407... (pt un număr de telefon mobil)
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
74
A(EXA 2 – CO(TRACTUL I(DIVIDUAL
DE MU(CĂ
Contractul individual de muncă încheiat între angajator şi salariat va cuprinde în
mod obligatoriu elementele prevăzute în modelul-cadru de mai jos. Prin negociere între
părţi, contractul individual de muncă poate cuprinde şi clauze specifice, potrivit legii.
CO(TRACT I(DIVIDUAL DE MU(CĂ
încheiat şi înregistrat sub nr. .../...
A. Părţile contractului
Angajator - persoana juridică/fizică ............, cu sediul/domiciliul în .........................,
înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din ..... sub nr. ......,
cod fiscal ........, telefon ........., reprezentată legal prin .................., în calitate
de ................................................................................
......................................................,
şi
Salariatul/salariata - domnul/doamna ................................., domiciliat/domiciliată în
localitatea ............., str. ............. nr. ......, judeţul .........., posesor/posesoare al paşaportului
seria ......... nr. ...., eliberat de .......... la data de ..........., CNP .........., permis de muncă
seria ....... nr. ....... din data .................., am încheiat prezentul contract individual de muncă
în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:
B. Obiectul contractului: ................................................................................
................
C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ............................................. urmând să înceapă
activitatea la data de ......................;
determinată, de ............. luni, pe perioada cuprinsă între data de ........................ şi
data de ...........................
D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfaşoară la ................................................................................
......
2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel: .................
E. Felul muncii
Funcţia/meseria ................................... conform Clasificării ocupaţiilor din Romania
F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de
muncă.
G. Condiţii de muncă
1. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă,
potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
H. Durata muncii
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ..... ore/zi, ......... ore/săptămână.
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
75
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ................. (ore zi/ore
noapte/inegal).
Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului
intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.
2. O fracţiune de normă de .......... ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), .............. ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ........................ (ore
zi/ore noapte).
Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului
intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru
alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării
consecinţelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de ............ zile lucrătoare, în raport cu durata
muncii (normă întreagă, fracţiune de normă). De asemenea, beneficiază de un concediu
suplimentar de ................................................................................
.................................. .
J. Salariul:
1. Salariul de bază lunar brut: ... lei
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ...;
indemnizaţii ...;
c) alte adaosuri ... .
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în
care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite
sau se plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ...
K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă:
a) echipament individual de protecţie ...;
echipament individual de lucru ...;
c) materiale igienico-sanitare ...;
d) alimentaţie de protecţie ...;
e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă ..."
L. Alte clauze:
a) perioada de probă este de .......................;
perioada de preaviz în cazul concedierii este de ............... zile lucrătoare, conform
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile calendaristice, conform
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;
d) în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate,
informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor
regăsi şi în contractul individual de muncă;
e) alte clauze.
M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor
1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
76
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
f) dreptul la formare profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi
revin conform fişei postului;
obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile
corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi
regulamentului intern.
4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de
muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la
elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care
privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
d) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a
solicitantului;
e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
(. Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat
la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr.
...../........... la Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a judeţului/municipiului
......../Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului
individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform
dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul
pentru fiecare parte.
O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa
judecatorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.
Angajator, Salariat,
....................... .....................
Reprezentant legal,
..............................
Pe data de ................... prezentul contract încetează în temeiul art. .................... din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
.................................................
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
77
A(EXA 3 - LEGISLAŢIE UTILĂ
• Codul Muncii din România
• OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
• OUG nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul
României
• OG nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de
protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre
ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European
• HG nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării
Strategiei Naţionale privind Imigraţia
• HG nr. 1122/2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru
perioada 2007-2010
• Lege nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii
• Lege nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
• Lege nr. 416/2001 privind venitul minim garantat
• Lege nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă
• Lege nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale
• Lege nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
• Lege nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă
• Lege nr. 107/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru somaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
• Lege nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială
• OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele
fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
• Lege nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru
profesiile reglementate din România
• Lege nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii
• Lege nr. 296/2002 privind acordarea asistenţei medicale în România cetăţenilor străini
în baza acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale de
reciprocitate în domeniul sănătăţii, la care România este parte.
• Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
78
A(EXA 4 – ABREVIERI
AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
A(AF Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
A(ES Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi
Bărbaţi
A(ITP Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane
A(OFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
A(PC Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului
A(PS Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale
APADAR Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor
C(AS Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
C(FPA Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor
C(P Cod numeric personal
C(PAS Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale
C(RED Centrul Național pentru Recunoașterea și Echivalarea
Diplomelor
C(RR Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi
IM Inspecţia Muncii
IS Inspecţia Socială
ITM Inspectorat Teritorial de Muncă
MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor
MECI Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
MFP Ministerul Finanţelor Publice
MMPSF Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
MS Ministerul Sănătăţii
O.G Ordonanţa Guvernamentală
O(G Organizaţie non-guvernamentală
O(U Organizaţia Naţiunilor Unite
ORI Oficiul Român pentru Imigrari
OUG Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
RTT Resortisanţi din ţările terţe
SEE Spaţiul Economic European
EU Uniunea Europeană
BU( VE(IT Î( ROMÂ(IA!
79
A(EXA 5 - FIŞA PROIECTULUI
Proiectul „Bun venit în România! Îmbunătăţirea cunoştinţelor resortisanţilor ţărilor
terţe cu privire la drepturile, obligaţiile precum şi posibilităţile de integrare în societatea
românească” a fost lansat în august 2009 de către organizaţiile ARCA-FRRM, ca beneficiar
al proiectului şi ADO SAH ROM şi Fundaţia Soros România ca partenerii în cadrul
proiectului.
Proiectul are drept scop îmbunătăţirea accesului resortisanţilor ţărilor terţe (RTT)
la informaţii referitoare la drepturile, îndatoririle şi oportunităţile de integrare în România,
în vederea dezvoltării potenţialului acestora de a participa la viaţa socială, culturală,
economică a societăţii gazdă.
Proiectul se derulează în cadrul Programului anual 2008 aferent Fondului European
de Integrare a Resortisanţilor Ţărilor Terţe (ref: IF/08.02-01), fiind finanţat în proporţie de
75% de către Comisia Europeană. Diferenţa este asigurată din fondurile Oficiului Român
pentru Imigrări (20%) şi ale organizaţiilor ARCA-FRRM, ADO SAH ROM şi Fundaţia
Soros România (5%).
Activităţile proiectului constau în:
- întocmirea unui raport de cercetare referitor la nevoile de informare ale RTT cu
privire la drepturile, obligaţiile şi oportunităţile de integrare în societatea
românească, prin intermediul a trei sesiuni focus-grup cu RTT, a unor interviuri
cu reprezentanţii ambasadelor şi ai instituţiilor cheie în integrarea RTT;
- realizarea, traducerea în patru limbi (engleză, franceză, turcă şi cantoneză) şi
distribuirea ghidului cu privire la drepturile, obligaţiile şi oportunităţile de
integrare ale RTT în România;
- organizarea unui eveniment de lansare a ghidului și a unei dezbateri publice cu
privire la integrarea RTT în România
- organizarea unei campanii media şi a trei evenimente de promovare a ghidului în
cadrul comunităţilor RTT din Bucureşti, Constanţa şi Cluj.
Grupul ţintă este format din cei aproximativ 49.000 de resortisanţi ai ţărilor terţe
cu drept de şedere temporară în România şi din străinii ce doresc sau urmează să obţină un
drept de şedere pe teritoriul României. De asemenea, proiectul vizează actorii implicaţi în
domeniul imigraţiei – instituţii publice, angajatori, sindicate – precum şi mass media şi
comunitatea românească în general.
ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi este o organizaţie
neguvernamentală, apolitică şi neconfesională cu caracter umanitar şi ecumenic, având ca
scop apărarea şi promovarea drepturilor fundamentale ale omului, în special ale refugiaţilor,
GHID DE I(FORMARE PE(TRU CETĂŢE(II DI( STATE TERŢE
80
repatriaţilor şi ale altor categorii de migranţi. Scopurile organizaţiei noastre sunt sprijinirea
integrării sociale şi profesionale a celor forţaţi să trăiască departe de ţara lor de origine,
facilitarea schimburilor culturale între migranţi şi societatea de adopţie, dezvoltarea
parteneriatelor cu instituţii şi organizaţii pentru acoperirea adecvată a nevoilor refugiaţilor
şi altor migranţi, sprijinirea reintegrării socio-economice a repatriaţilor.
ADO SAH ROMeste o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2000, care
promovează dezvoltarea organizaţiei, politicile şi serviciile din domeniul social şi contribuie
activ la consolidarea societăţii civile şi a colaborării cu alte organizaţii din ţară şi străinătate.
Organizaţia are o experienţă de peste 9 ani în implementarea proiectelor pe piaţa muncii şi
dezvoltarea dialogului social şi colaborează cu organizaţii şi reţele naţionale şi europene în
proiecte care susţin accesul la munca decentă şi participarea activă a străinilor la viaţa
economică, socială şi culturală din România.
Fundaţia Soros România promovează modele pentru dezvoltarea unei societăți
bazate pe libertate, responsabilitate și respect pentru diversitate.
Programul “Migraţie și Dezvoltare”, iniţiat de Fundaţia Soros România în 2006,
propune identificarea modelelor de integrare a migraţiei şi a efectelor asociate acesteia în
politicile publice ale autorităților centrale şi locale, şi promovarea acelor modele care permit
minimizarea efectelor negative şi maximizarea efectelor pozitive ale fenomenului migrației.
În cadrul programului, se realizează analize și cercetări ale situației existente, studii
focalizate, acțiuni de lobby şi advocacy pentru ca recomandările și soluțiile identificate să
fie integrate în politici publice în domeniul migraţiei.
Fenomenul migrației este abordat prin prisma dezvoltării, migraţia având efecte
benefice asupra ţării de origine şi ţării de destinaţie, cât şi asupra migrantului, familiei sale
şi a comunităţii locale.
Toate drepturile de autor asupra acestei publicaţii aparţin organizaţiilor ARCAForumul
Român pentru Refugiaţi şi Migranţi, Asociaţia pentru Dezvoltarea
Organizaţiei - SAH ROM şi Fundaţiei Soros România. Reproducerea integrală
sau parţială a textului este permisă numai cu acordul acestora.

[muhlisun]

Aici este linkul unde puteti gasi ghidul:

http://xa.yimg.com/k...state+terte.PDF

[muhlisun]

Alte documente legate de acest proiect

Attached File(s)

•  Nevoile_de_informare_ale_imigrantilor_in_Romania.pdf (1.45MB)
  Number of downloads: 10
•  prezentarea_cercetarii_RO_ok.pdf (224.21K)
  Number of downloads: 2
•  Comunicat_de_presa_lansare_raport_de_cercetare.doc (1.81MB)
  Number of downloads: 2

[muhlisun]

Documente in engleza

Attached File(s)

•  comunicat_EN.doc (1.8MB)
  Number of downloads: 3
•  comunicat_EN.doc (1.8MB)
  Number of downloads: 0